Fetiţă de 12 ani, moartă de dorul mamei. Micuţa nu mai mâncase de opt luni

Fetiţă de 12 ani, moartă de dorul mamei. Micuţa nu mai mâncase de opt luni

Dispariţia unei copile de 12 ani scoate la iveală drama prin care a putut trece o fetiţă abandonată de mamă şi de bunici. Suferindă încă de la naştere, ea a murit, în această dimineaţă, pe un pat de spital unde era hrănită artificial din luna februarie.

Lăsată vara trecută în grija bunicii, în comuna timişeană Teremia Mare, Monica Cismaş a căzut în depresie, simţindu-se abandonată.  A început să refuze să mănânce. S-a închis în ea, şi nu mai vorbea cu nimeni. A slăbit aşa de mult, povestesc localniciii din Teremia, încât ajunsese să fie plimbată prin sat de bunică într-un cărucior de handicapaţi. « Nu se mai putea ţine pe picioare », îşi amintesc oamenii din sat.

În prima zi de şcoală, învăţătoarea s-a alarmat

În septembrie, Monica a început clasa a IV-a. Bunica o ducea la ore în scaunul cu rotile. Alarmată de starea fetei, conducerea şcolii a alertat Asistenţa Socială. "Noi nu avem psiholog, dar văzând starea fetei, am cerut imperativ bunicii să o ducă la un consult medical amănunţit, la Timişoara", povesteşte Eva Lupşa, asistent social.

Micuţa a fost internată la Spitalul Louis Ţurcanu din Timişoara, în octombrie 2010. "Fata nu se ţinea pe picioare şi nu vorbea. Eu am încercat să îi dau de mâncare, dar nu voia", a declarat bunica, Rozalia Cismaş.  La Timişoara, la spital, Monica a petrecut şase luni. Între timp nici bunica nu a mai vrut să ştie de ea. Abandonată în spital, copila a fost transferată la Spitalul Judeţean din Arad, pentru că de acolo era mama ei. Nici aici nu  s-a mai interesat nimeni din familie de soarta ei. Mama a venit o singură dată în vizită,  în luna aprilie, după care nu a mai căutat-o deloc.

Se poate muri din depresie emoţională

În tot acest timp starea Monicăi s-a agravat, povestesc medicii. Sub imperiul depresiei puternice instalate, corpul i-a cedat câte puţin în fiecare zi. "Nu vreau să intru în detalii de ordin psihologic, despre ce a declanşat starea aceasta. Fetiţa a fost adusă la noi cu o anorexie severă, care în final a fost şi cauza decesului. Între timp, pe fondul depresiei emţionale, s-a instalat şi o depresie respiratorie. Adică centrul cerebral nu mai funcţiona, astfel că fata nu mai era capabilă să respire spontan, avea nevoie de ajutorul aparatelor. În lunile cât a stat la noi, intubată, cu perfuzii şi hrănită prin gastrostomă, organismul ei şi-a epuizat toate resursele", a declarat dr. Bogdan Totolici, directorul Spitalului Judeţean Arad. S-a stins ca o lumânare, de dorul mamei

Potrivit medicilor, fetiţa ajunsese la spital, numai piele şi os. "Cântărea numai 10 kilograme", povesteşte personalul spitalicesc. Monica Cismaş a fost menţinută în viaţă cu ajutorul perfuziilor, a tubului gastric, pe unde era hrănită, şi a plămânului artificial. Abandonată de mamă sau bunică, fără tată sau alt membru al familiei la căpătâi, în ultimele luni fetiţa a fost luată în grijă de serviciul de asistenţă socială al spitalului. Vineri, organismul fetiţei care suferea de dor după mama ei, a cedat definitiv.

Mama a intrat în pământ. Medicii nu i-au făcut fetiţei terapie psihologică

Asistenţii sociali arădeni povesteasc drama incredibilă. Luni de zile au căutat familia fetei şi nu au dat de nimeni, în afara soţului mamei acesteia, care trăieşte în Italia, şi care, de mila fetei care nu îi este fiică, s-a oferit să trimită bani pentru medicamente sau scutece.

"În momentul în care mama ei a dispărut şi nu a mai venit pe la spital, am fost noi sesizaţi. Am încercat zadarnic să îi găsim mama, însă în Fîntânele, localitatea unde figurează că ar avea domiciliul, nici primăria, nici poliţia, nici măcar rudele îndepărtate găsite acolo nu mai ştiau nimic de femeie, de ani buni. Oamenii spuneau că o ştiu plecată la muncă în străinătate, în Italia", povesteşte Siminica Dragomir, asistent social.

Femeia atrage atenţia că nimeni nu s-a ocupat serios de aplicarea unui program de terapie micuţei cu probleme. "Ea avea nevoie de terapie psihologică în primul rând. Şi nu după luni de zile, ci la începutul declanşării depresiei, atunci când a fost părăsită de mamă. La noi a fost consiliată de o voluntară din partea unei fundaţii, însă deja era prea târziu, şi mă îndoiesc că intubată şi în starea de slăbire în care era, a ascultat ceva. De vorbit, nu mai vorbea", a mai spus Dragomir. Mamă denaturată. E în ţară de luni bune şi nu şi-a vizitat fetiţa Dacă la spital sau la Asistenţa Socială din Teremia se ştia că mama Monicăi, Cristina Negrea, plecase în urmă cu un an la muncă în străinătate, în Italia, femeia susţine că a lucrat în Spania. Dar nu vrea să ofere prea multe informaţii. După jumătate de oră, povesteşte că de fapt a muncit în Italia şi că a stat luni de zile în spital cu fiica ei.

În realitate, fata a fost luată în plasament forţat, de Direcţia pentru Protecţia Copilului, după internarea în spitalul timişorean, tocmai  pentru că nicio rudă a ei nu o mai căuta. Aşa a ajuns la Arad.

Adevărul despre situaţia mamei însă îl ştie numai poliţia. Şi anume că e în ţară, de luni bune. Că a mai avut un copil, abandonat în spital, care, se pare,a  fost înfiat. Cristina Negrea, a fost prinsă la furat fier vechi şi cabluri de cupru, anul trecut, împreună cu un nepot. I s-a făcut dosar penal şi a fost trimisă în judecată. Anul acesta s-a mutat în satul Nerău, aparţinător de Teremia Mare, împreună cu concubinul ei. Afectată şi nu prea de moartea fiicei pe care oricum nu şi-o mai dorea, aşa bolnavă, Cristina Negrea are şi explicaţii, pentru faptul că nu şi-a îngrijit fiica în spital. "Al meu nu mă lăsa să o văd.  M-au ameninţat şi el şi familia lui să nu mă duc, că au să-mi facă rău", a explicat femeia, referindu-se la cel alături de care îşi trăieşte viaţa în prezent, Florin Constantin. Sinuciderea, "boala" copiilor abandonaţi Ultimii cinci ani au fost marcaţi de creşterea numărului de copii care şi-au pus capăt zilelor. Fenomenul a luat amploare mai ales odată cu plecarea românilor care au luat cu asalt porţile Europei în căutarea unui loc de muncă. Copiii au rămas fie în grija bunicilor, fie în grija unuia dintre părinţi. În aceste condiţii, micuţii care nu au acceptat gândul că se află departe de mamă, în special, au apelat la gesturi necugetate. Unii au intrat în conflict cu rudele rămase să se îngrijească de ei, alţii s-au simţit, pur şi simplu, abandonaţi. Sunt, însă, şi cazuri în care divorţul părinţilor sau moartea unuia dintre aceştia i-a adus în pragul disperării. S-a spânzurat pentru că nu a putut să-şi sune mama în Italia Printre cei care a preferat să plece pe lumea cealaltă se numără şi Răzvan Suculiuc, un copil de numai 10 ani din satul Ciorteşti, judeţul Iasi. El s-a spânzurat în luna mai a anului 2006. Dorul de mamă plecată la muncă în Italia l-a determinat să-şi pună ştreangul de gât. Elena Suculiuc plecase tocmai pentru a-i putea oferi posibilităţi cât mai bune, ca să poata învata la fel de bine în continuare. Tatăl era şomer, se ocupa de gospodărie. Pe când se afla în tară, femeia lucrase ca vânzătoare la magazinul din sat, pe un salariu de trei milioane de lei vechi. Gestul şocant al lui Răzvan a fost cauzat de refuzul tatălui său de a-l lăsa să-i telefoneze mamei. Bărbatul i-a spus copilului că nu are bani să îi dea pentru a cumpăra o cartelă telefonică. Alte două cazuri de sinucideri la copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinatate au fost înregistrate în cursul anului 2006, tot în judeţul Iaşi, şi un al patrulea caz, la începutul lui 2007, în Valea Jiului. S-a aruncat în Jiu, ca să răzbune moartea mamei Anul acesta, un adolescent în vârstă de 16 ani, Mihai Zahariuc, zis "Zaha", s-a sinucis aruncându-se în râul Jiu. Tragedia a avut loc pe 31 mai. Vecinii i-au adus, atunci, acuzaţii grave tatălui adolescentului. Aceştia spun că bărbatul era agresiv cu copiii şi venea mereu băut acasă. Oamenii mai cred că elevul a vrut să răzbune, astfel, moartea mamei sale, care s-a stins în urmă cu doi ani, răpusă de cancer. Şi-a pus ştreangul de gât după ce mama a plecat şi s-a căsătorit cu altul

Un alt copil, în vârstă de 11 ani, din satul dâmboviţean Patroaia Vale, s-a spânzurat, pe 31 iulie, tot anul acesta, de o grindă a casei. Din cercetarile anchetatorilor a reieşit că băiatul ar fi recurs la acest gest din cauză că părinţii săi divorţaseră, iar el rămăsese în grija tatalui. Rudele băiatului le-au declarat poliţiştilor că în ultima perioadă copilul era supărat, nu comunica şi probabil că suferise o depresie. "Copilul de 11 ani s-a spânzurat cu un cordon, iar motivul pare a fi faptul că mama sa divorţase şi se recăsătorise cu un alt bărbat. Băiatul le-a spus rudelor şi vecinilor că simte lipsa mamei şi că nu mai poate trăi fără ea, chiar dacă tatăl, Marin Mihalache, angajat la Piteşti, la Serviciul Domeniului Public, avea grijă de copii, respectiv de băiat şi de sora acestuia", a declarat purtatorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Dâmbovita, agent Raluca Trandafir. CITIŢI ŞI:

  • Un băiat de 13 ani, agresat de tată, s-a sinucis
  • Copil de 8 ani s-a spanzurat de dorul mamei
  • Un copil de 11 ani s-a sinucis în Franţa
  • Copil de la orfelinat, găsit spânzurat

Ne puteți urmări și pe Google News