Tradiţionala sărbătoare din Baia-Mare este un prilej pentru cultivatori de a atrage atenţia asupra îmbolnăvirii castanilor.
Sărbătoarea Castanelor din Baia-Mare, una dintre cele mai mari serbări populare din ţară, ajunge în acest weekend la a 16-a ediţie. De-a lungul anilor, zeci de mii de oameni au venit aici pentru un cornet cu castane coapte.
Pentru 2008, s-a decis mutarea sărbătorii în Centrul Vechi al oraşului, care a fost restaurat recent, în timp ce concertele vor fi susţinute pe Stadionul Municipal. Capetele de afiş sunt ţinute de Holograf, Iris, DJ Project şi Proconsul.
Programul cuprinde o paradă de deschidere, burse de locuri de muncă, expoziţii de bunuri de consum, ale meşterilor populari, demonstraţii sportive, spectacole de teatru de păpuşi, operetă şi artificii. Afectat de o ciupercă americană Sărbătoarea mai are de înfruntat şi alte provocări. În primul rând, proprietarii de castani spun că fructele nu s-au copt pentru că ar mai fi avut nevoie de două săptămâni de soare. Apoi, aşa cum confirmă şi directorul tehnic al Direcţiei Silvice Baia-Mare, Mihai Şaierli, ceea ce se va găsi pe piaţă în acest an ar putea fi castane din Grecia, Italia, Turcia sau Portugalia. Ceea ce este însă cu adevă rat grav e faptul că însuşi brandul festivalului, castana comestibilă, este pe cale de dispariţie.
Căstănişul din Baia-Mare sau din împrejurimi este în prezent o pădure uscată. Vasile Făt, de pe strada Castanilor, din Tăuţii de Sus, lucrează de 10 ani în Spania. A revenit să culeagă cei 500 de castani. „În anii ’80, aveam tone întregi. Acum, ia uitaţi, nu cred că adun 700 de kilograme. Era afacere serioasă, veneau din Cluj, Târgu- Mureş, Satu-Mare şi cumpărau tot“, spune omul.
Mihai Şaierli susţine că de vină este o ciupercă de provenienţă americană. „Arboretul de castan din zona Baia-Mare ar fi de aproximativ 1.200 de hectare. Statul mai are doar 180 de hectare, restul e al proprietarilor privaţi. Ciuperca a venit din SUA acum 20 de ani. Probleme au toate ţările europene. Noi am reuşit să injectăm tratamente pe hectarele din proprietatea statului, din fonduri proprii, în ultimii cinci ani, dar nu pot să tratez castanii privaţilor din banii statului. O seringă costă 200.000 lei, pentru 5-6 castani. Încă nu ne-a solicitat nimeni tratament, unii vor gratis“, spune Şaierli. Odată afectat de acest „cancer“, lemnul de castan, deşi nobil, nu mai e bun nici de foc, pentru că această boală îi consumă celuloza.