În centrul orașului este mai cald decât la periferia sa, iar acest lucru nu este o impresie, ci o realitate. Diferențele de temperatură pot să varieze până la zece grade. Specialiștii explică ce se află în spatele fenomenului ce poartă numele de „insulă de căldură urbană”.

În timpul verii, în centrul orașului, temperaturile pot fi și cu zece grade Celsius mai ridicate față de zona de periferie. Potrivit specialiștilor, fenomenul poartă numele de „insulă de căldură urbană” și are loc deoarece centrul orașului reține căldura atât la nivel atmosferic, cât și la nivel de suprafață. Asfalturile, betonul, acoperișurile negre, precum și clădirile înalte absorb și depozitează căldura.

În centrul orașelor, temperaturile sunt mai ridicate decât în zonele de periferie

“Sunt anumite caracteristici pe care orașele noastre le au, care fac ca ele să fie mai calde, atât la nivel atmosferic, cât și la nivel de suprafață. Subiectul este studiat și dezbătut pe larg în lumea oamenilor de știință. Aceste cauze care duc la apariția fenomenului de insule de căldură urbană sunt destul de diverse. Este important să știm că variază foarte mult în funcție de context.

Există câteva aspecte clare care duc la formarea insulelor de căldură urbană. Poate printre cele mai importante este acoperirea și gestionarea terenurilor. Felul în care construim și câtă zonă verde păstrăm în orașe influențează foarte mult intensitatea insulei de căldură urbană. Cu cât avem mai mult asfalt, construcții, clădiri și mai puține zone verzi, copaci și zone cu apă, cu atât albedoul, adică capacitatea de a reflecta radiația solară este mai mică. Atunci, în loc să reflecte radiația solară, clădirile și drumurile absorb și o emit înapoi în atmosferă, de obicei pe timpul nopții.

Pe lângă acest albedou scăzut, faptul că nu există copaci înseamnă și că evapotranspirația este scăzută. Atunci, nu există suficiente elemente care să elimine apă în atmosferă și să ajute să disipeze căldura ambientală”, a explicat Lorena Axinte, cercetător la Universitatea din Cardiff și doctor în planificare urbană și regională.

În ce orașe din România se resimte cel mai tare căldura

Potrivit ultimelor date puse la dispoziție de către specialiști, cele mai mari diferențe de temperatură dintre centrul orașului și zona de periferie sunt semnalate în Brașov, Cluj-Napoca și București. Diferențele de temperatură sunt, în aceste cazuri, de până la cinci grade Celsius.

„Cel puțin în 3 orașe în România știm că există deja studii: Cluj-Napoca, Brașov și București au fost analizate. În Cluj-Napoca a fost cea mai evidentă diferența, de până la 5 grade în timpul nopții în 2017, între centru și periferie sau zona rurală din județul Cluj. Însă știm că pe măsură ce zonele urbane se extind, crește și suprafața insulei de căldură. Din 2017, de când avem aceste date satelitare, probabil că și insula de căldură s-a extins.

Un alt studiu realizat la Iași a arătat câteva efecte oarecum neașteptate. Pe lângă faptul că numărul de ore de îngheț și stratul de zăpadă sunt mai scăzute în centrul orașului, și anumite plante, precum caisul, înfloresc mai devreme cu până la 4 zile față de zonele rurale din împrejur”, a declarat Lorena Axinte.

Acesta este motivul pentru care, în municipiul Iași, caisul din centrul orașului înflorește mai devreme decât în zonele rurale, unde media orelor de îngheț este de patru ori mai mare decât la oraș.

Cum pot fi ținute sub control temperaturile ridicate resimțite în orașe

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că România ar putea să se confrunte cu șase valuri de căldură extremă în următorii treizeci de ani. În acest context, trebuie subliniat că, pe termen lung, fenomenul de „insulă de căldură urbană” are efecte negative și asupra organismului uman, care pot conduce și la deces. Printre acestea se numără: lipsa de concentrare, epuizarea, deshidratarea, tulburări circulatorii și infarct.

Diferențele de temperatură nu sunt sesizate doar pe timpul zilei, ci și pe timpul nopții. O soluție în acest sens ar fi reprezentată de crearea mai multor spații verzi, plantarea mai multor copaci, spun specialiștii, deoarece aceștia prezintă capacitatea de a reduce considerabil temperatura resimțită la nivelul tencuielii.

„La îndemână sunt spațiile verzi, plantarea de copaci. Însă aici trebuie să avem destul de mare grijă să echilibrăm copacii cu zonele deschise, pentru ca ventilația să poată să se realizeze suficient, astfel încât zonele umbrite, cu copaci, să nu rețină căldura și să o elimine pe timpul nopții.

De asemenea, schimbarea culorii materialelor pe care le folosim. Există destul de multe orașe în lumea care vopsesc acoperișurile clădirilor municipale în alb, pentru ca albedoul să fie mai crescut și atunci să reflecte radiația solară, însă și aici trebuie ținut cont că felul în care radiația e trimisă înapoi poate afecta pietonii, alte clădiri.

Apa este un alt element care poate ajuta. Emisiile pe care le producem, evident că e foarte la îndemână să dăm drumul la aer condiționat, însă reducem temperatura în interiorul casei și emitem căldură în exterior.

Mai sunt alte mici ajutoare pe care orașele le au la îndemână, de la a informa populația până la a crea mici insule care pot ajuta oamenii să se răcorească pe timpul zilei, fie că este vorba de umbră, fântâni, perdele de apă”, a explicat Lorena Axinte, cercetător la Universitatea din Cardiff, într-o emisiune televizată de la Digi24.