Specialiștii  de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Constanța, susțin că prezenţa meduzelor la mal se datorează temperaturilor ridicate ale apei mării pe perioada toamnei, curenţilor marini şi furtunilor, fiind vorba de un fenomen natural. Odată ajunse în zona de mal, numeroase exemplare mor și astfel se explică eșuările masive din ultimele zile.

Aceste meduze nu sunt periculoase pentru oameni, numai în cazul persoanelor sensibile, prin contactul cu pielea, pot apărea iritații, care dispar într-un timp scurt. De aceea sunt denumite și urzici de mare. Directorul general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa”, Constanța, Simion Nicolaev, prezența meduzelor nu este ieșită din comun. O invazie masivă a fost înregistrată și în toamna anului trecut, la Eforie Nord.

„În anumite perioade, această aglomerare se produce în locurile aflate în legătură cu condițiile de mediu și mai ales de hrană, fitoplancton. În această toamnă, specialiștii INCDM „Grigore Antipa” au identificat cantități de meduze mari, în nord, fiind vorba de hrană din abundență”,  a explicat cercetătorul dr. Simon Nicolaev.

„Se aglomerează in căutare de hrană în zonele de mică adâncime. Se reproduc și mor. În general, se apropie de mal unde hrana e mai abundentă. Pe vremea asta, la adâncimi de 1-1,5 metri, dacă sunt valuri, apa este agitată și ele se mai fragmentează. Se rup și multe din ele mor. Dispar, luate de valuri în larg și, având în vedere că 90% din corp e apă, ele intră imediat în procesul de transformare”, a mai precizat Simion Nicolaev.

Exemplarele prelevate de pe plajă au fost studiate de specialiștii INCDM. S-a ajuns la concluzia că este vorba de o specie comună, și anume Rhizostoma pulmo,  așa numita meduză de apă caldă, distribuită pe scară largă în Oceanul Atlantic, estul Mediteranei și Marea Neagră, și nu Rhizostoma octopus, specie caracteristică zonelor mai reci (Marea Nordului).

Rhizostoma pulmo este cea mai mare meduză din Marea Neagră, având formă de clopot cu diametrul de 20-30 cm și 16 lobi marginali, respectiv 8 organe de simț complexe. Tentaculele sunt concrescute, franjurate pe margini, astfel încât un exemplar adult poate avea lungimea axială de 50-60 cm. Coloritul este alb-transparent, cu tente de albastru, conform specialiștilor.