Sursa foto iStock
Din cuprinsul articolului
Un proiect legislativ inițiat de parlamentari USR și PNL propune modificarea Codului civil pentru ca, în caz de divorț, soția să își poată păstra numele dobândit în timpul căsătoriei fără a mai avea nevoie de consimțământul fostului partener. Măsura ar urma să elimine birocrația, costurile suplimentare și situațiile în care refuzul este folosit ca mijloc de presiune.
Propunerea legislativă și motivațiile inițiatorilor
Inițiativa este semnată de deputații USR Pollyanna Hangan și Iulian Lorincz, alături de deputata PNL Alina Gorghiu. Potrivit acestora, actuala legislație este depășită și generează complicații inutile pentru persoanele care doresc să păstreze numele avut în timpul căsătoriei.
În forma actuală a Codului civil, păstrarea numelui se poate face doar dacă există acordul fostului soț. În lipsa acestuia, este necesară deschiderea unui proces în instanță pentru a demonstra motive temeinice.
„Cu alte cuvinte, menținerea numelui în cazul unui refuz presupune acum proces, timp și bani”, transmite USR într-un comunicat. Formațiunea mai precizează că și procedura de divorț la notar sau la ofițerul de stare civilă este posibilă doar dacă cei doi foști soți ajung la un consens privind numele după separare.
Alina Gorghiu. Sursa foto: facebook
Ce se schimbă în practică
Proiectul propune ca păstrarea numelui să fie un drept individual, fără a mai fi condiționat de voința fostului partener. În cazul soțiilor, acest lucru ar însemna o reducere semnificativă a procedurilor birocratice și o protecție mai bună a vieții private și familiale.
„Dacă își vor putea păstra numele și nu sunt obligate să revină la numele anterior căsătoriei, ele nu vor mai trebui să-și schimbe toate documentele – carte de identitate, pașaport, permis de conducere, semnături electronice, abonamente. Iar în cazul în care există copii, nu vor mai fi obligate să facă dovada gradului de rudenie cu aceștia, ceea ce înseamnă mai puține complicații la școală, spital, vamă sau în alte situații”, precizează comunicatul USR.
Deputata Pollyanna Hangan argumentează că inițiativa este importantă nu doar din punct de vedere administrativ, ci și emoțional:
„Această simplificare nu este doar administrativă, ci și emoțională. Fiecare mamă va putea să-și concentreze energia și timpul asupra familiei, fără stresul constant al hârtiilor și al aprobărilor inutile. Mai mult decât o simplă modificare legislativă, acest proiect reprezintă o garanție a identității, a respectului și a continuității familiale.”
Impactul asupra românilor din Diaspora
Inițiatorii susțin că proiectul va aduce beneficii concrete și pentru românii din străinătate, care se confruntă adesea cu dificultăți suplimentare atunci când divorțează. În multe state, păstrarea numelui nu este condiționată de acordul celuilalt partener. Însă, în România, autoritățile cer în continuare acest consimțământ chiar dacă divorțul este deja pronunțat legal în străinătate.
„În prezent, aceste persoane se confruntă cu dificultăți semnificative: chiar dacă divorțul a fost pronunțat legal în străinătate, autoritățile române solicită acordul fostului soț pentru a recunoaște dreptul de a păstra numele. Aceasta poate genera întârzieri, costuri suplimentare și stres inutil”, transmite USR.
Deputatul Iulian Lorincz adaugă:
„Dorim să eliminăm o procedură învechită, care pune o povară suplimentară pe cetățeni. Mai ales pentru românii noștri din afara granițelor, care se confruntă cu dificultăți și pierd ore întregi pentru a obține un simplu drept – păstrarea numelui după divorț.”
Protecție împotriva abuzului emoțional sau financiar
Inițiativa vizează și eliminarea unor situații delicate, în care consimțământul cerut de lege este folosit de fostul partener ca mijloc de presiune psihologică sau chiar de șantaj.
Potrivit USR, proiectul va înlătura această vulnerabilitate legală și va întări drepturile individuale: „Scoaterea acordului pentru păstrarea numelui din timpul căsătoriei va elimina situațiile în care celălalt soț transformă consimțământul într-un instrument de presiune sau chiar de șantaj emoțional ori financiar.”
