Femeia de-a lungul istoriei: Tendința de a conduce prin soții sau fiii lor. O poveste din vremea celor 1001 de nopți
- Ramona Rotaru
- 12 octombrie 2024, 07:12
De-a lungul istoriei, femeia a avut un rol important în jocurile de putere, chiar și într-o lume dominată de bărbați. Deși nu aveau întotdeauna acces direct la tron sau la poziții de influență politică, multe mame au găsit căi prin care să influențeze soții sau fiii lor. Astfel au exercitat un control subtil sau, în unele cazuri, deschis. De la Roma antică până la palatele pline de intrigi din timpul Califatului Abbasid, femeile s-au dovedit adesea a fi figuri centrale în dinamica puterii.
Femeia în umbra puterii: Servilia, Agrippina și Livia
Servilia, mama lui Brutus, este un exemplu clasic de femeie care, deși nu a avut acces direct la putere, a încercat să o exercite prin fiul ei. Relația ei amoroasă cu Iulius Cezar a fost una pasională, dar s-a terminat cu trădarea. Evenimentul a lăsat-o pe Servilia cu o ranchiună profundă. Într-un moment critic, trădarea lui Cezar a devenit un impuls pentru a-l împinge pe Brutus să participe la conspirația care a dus la asasinarea acestuia. Astfel, ura personală a fost transformată într-o luptă politică sângeroasă.
Femeia a jucat un rol semnificativ și în alte epoci. Agrippina, mama împăratului Nero, a fost o altă figură puternică a istoriei romane. Ambițioasă și nemiloasă, ea l-a manipulat pe fiul ei pentru a-și asigura propria influență. În cele din urmă, Nero a devenit atât de suspicios față de ea încât a ordonat uciderea propriei mame.
În mod similar, Livia, mama împăratului Tiberius, a avut un control subtil asupra fiului ei și a jocurilor politice de la curtea romană. Între cei doi au fost multe conflicte iar atunci când ea moare, fiul nu a participat la funerarii. Mai mult decât atât, el a interzis zeificarea ei și nu i-a luat în considerare testamentul. Astfel, femeile au fost adesea un element cheie în dinamicile puterii, chiar și atunci când nu ocupau un rol oficial.
Puterea femeilor în timpul Califatului
Intrigile și bătăliile pentru putere nu au fost limitate la lumea occidentală. În Orientul Mijlociu, curtea califilor a fost locul unor conflicte la fel de intense, unde femeia a avut un rol central. O astfel de poveste, plină de intrigă și sânge, este cea dintre Khaizuran și fiul ei, califului abbasid Musa al-Hadi. Această poveste este spusă de André Clot în cartea sa „Civilizația arabă în vremea celor 1001 de nopți”.
Khaizuran, descrisă de André Clot ca fiind o persoană extrem de ambițioasă, a reușit să își impună influența în timpul domniei soțului ei, al-Mahdi. După moartea acestuia, pe tron a urcat fiul lor, Musa al-Hadi. Femeia spera să conducă în continuare prin intermediul fiului său, dar acesta avea alte planuri. Musa al-Hadi dorea să fie stăpân absolut și să rupă legăturile cu mama sa, care devenise o figură dominantă în culisele puterii. Conflictul dintre mamă și fiu a devenit unul sângeros, iar tensiunea dintre dorința femeii de a controla și ambiția fiului de a se elibera de această influență a escaladat rapid. Musa al-Hadi i-a scris la un moment dat mamei sale o scrisoare în care îi poruncea să să nu se mai amestece în treburile politice.
„Khaizuran nu era o femeie care să se plece în asemenea împrejurări, și furtuna ce amenința de multă vreme a izbucnit curînd. Tînărul calif a refuzat o favoare cerută de ea pentru șeful Poliției. La insistențele mamei, fiul îi spusese cu brutalitate: «Ține bine minte: jur pe Allah si pe urmașii mei că, dacă aflu că vreun general sau funcționar de-al meu îți bate la ușă, pun să i se taie capul și îi confisc averea. Ce înseamnă alaiul zilnic din fața casei tale? N-ai fus să te îndeletnicești cu torsul lînii, Coran ca să te rogi lui Allah, casă pe care s-o îngrijești? Ia seama! Și nu deschide ușa nimănui, fie el musulman, creștin sau evreu»”, se arată în cartea lui Clot.
Femeia a influențat puternic cursul istoriei
Scandalul dintre mama și fiu pornește de la dorința lui Khaizuran de a conduce. Ea își dorea să obțină puterea, însă era pe punctul de a muri otrăvită de propriul său fiu. Într-o zi, al-Hadi îi trimite mamei sale un platou cu pilaf, însoțit de un bilet. Ei îi transmitea că mâncarea i-a plăcut extreme de mult și ar dori ca și ea să guste. Femeia nu a mâncat, ci i-a dat pilaful câinelui, care a murit în câteva secunde.
I-a transmis fiul său că i-a plăcut mâncarea, însă acesta a fost dezamăgit. Răspunsul lui al-Hadi pentru cea care i-a dat viață a fost: „Nu l-ai mîncat, altfel aș fi scăpat de tine. Nu s-a mai văzut pînă acum rege care să-și lase mama sa domnească în locul lui”, potrivit Historia.
Această poveste este emblematică pentru modul în care femeile au fost adesea motorul din spatele tronului. Khaizuran a simbolizat lupta pentru influență, înfruntând opoziția propriului fiu. Modul în care ea a acționat demonstrează cât de puternică poate fi ambiția feminină, chiar și într-o lume care le respingea pe femei din sferele de decizie.