Recidivistul a fost unul dintre promotorii revoltei de la Penitenciarul Jilava, în 1997, și a întocmit cereri de eliberare condiționată pentru mai mulți lideri interlopi, printre care Ghenosu, Nuțu Cămătaru sau Puiu Mironescu.

Fața nevăzută a unui violator în serie iese la iveală după o anchetă a Poliției Capitalei. Iulian Fentzel, recidivistul de 61 de ani, din București, a violat două tinere la doar doar trei luni după ce a fost eliberat din Penitenciarul Brăila. Sub amenințarea unui cuțit, vineri seara, el a acostat o femeie de 34 de ani, pe stradă, în cartierul Bucureștii Noi, pe care a condus-o într-o baracă de pe un teren viran, unde a lovit-o și a obligat-o să întrețină raporturi sexuale cu el. După miezul nopții, atunci când victima a reclamat fapta la Secția 5, polițiștii din Sectorul 1 au intrat în alertă. Așa au reușit să dea de urma infractorului. O patrulă de Poliție a auzit un strigăt înăbușit care venea dintr-o clădire dezafectată. Iulian Fentzel a fost prins în flagrant în momentul în care abuza de o tânără de 27 de ani pe care o agresase și îi luase și 500 de euro. Infractorul sexagenar a fost reținut și, apoi, arestat pentru două fapte de viol și tâlhărie.

 

Jumătate de viață, în închisoare

 

După aceste incidente șocante, oamenii legii au aflat că au de a face cu un recidivist cu state vechi în pușcăriile din România. Fentzel a fost eliberat condiționat din închisoare în luna noiembrie a anului 2018, dar nu pe recurs compensatoriu, ci în baza unui raport întocmit de comisia de eliberări condiționate a Penitenciarului Brăila. El mai avea de executat un rest de pedeapsa de peste 1000 de zile, adică circa 2,7 ani de închisoare. În martie 2014, Iulian Fentzel a fost eliberat de aceeași comisie și a comis un viol asupra unei femei de 56 de ani, în Parcul Crâng, din Buzău, la doar o lună distanță, în Vinerea Mare, pentru care a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Poreclit printre pușcăriași cu numele de „Frențer”, Iulian Fentzel este considerat unul dintre cei mai cunoscuți violatori români, cu un cazier impresionant, care și-a petrecut aproape jumătate din viață în închisoare.

 

Hoț, tâlhar și violator

 

Judiciariștii care au avut de a face cu el spun despre Iulian Fentzel că a fost condamnat, pentru prima oară, în 1988, când a primit nouă ani de închisoare pentru furt. A mai fost condamnat, ulterior, la patru ani și jumătate, pentru complicitate la furt, iar în alt caz la trei ani și jumătate, pentru furt. Pentru viol a fost condamnat, prima oară, în 2003, atunci când a primit 12 ani de detenţie. El a fost însă eliberat mai devreme, pentru bună purtare, de Judecătoria Moreni. În februarie 2009, Fentzel a violat o bucureşteancă pe care a şi tâlhărit-o. Ulterior, îl regăsim într-un dosar de tâlhărie, la Focşani, unde, împreună cu doi complici, i-au furat casierului unei firme geanta cu 200.000 de lei.

 

S-a plâns la APADOR-CH

 

Pe Iulian Fentzel îl regăsim într-un raport al APADOR-CH, din 2004, atunci când era încarcerat în Penitenciarul Giurgiu. El s-a plâns de faptul că era ținut la „periculoși” pe motiv că „îi învăţa pe deţinuţi care le sunt drepturile şi cum şi cui pot să se plângă dacă acestea le sunt încălcate”. ÎDin dosarul de transfer de la Penitenciarul Jilava reieșea că fusese transferat la Giurgiu pe motiv că ar fi fost „unul din promotorii revoltei din 1997” și era considerat un „revoluționar” printre pușcăriași. „Deţinutul are cunoştinţe juridice evident superioare colegilor lui şi îşi asumă faptul că atunci când are posibilitatea le spune deţinuţilor ce drepturi au şi cum pot să procedeze în cazul în care aceste drepturi nu le sunt respectate”, precizează APADOR-CH

 

Era avocatul interlopilor

 

Ultima condamnare, de 12 ani, a venit ca urmare a violului din 2014, din Parcul Crâng, însă acesta a reușit să intre în timp record la Comisia de eliberare condiționată. În lunga perioadă petrecută în spatele gratiilor, bărbatul a acumulat cunoștințe serioase de drept și este cunoscut ca un fel de avocat al deținuților, care face, în locul acestora, cererile de eliberare condiționată sau diverse petiții către conducere sau către Ministerul Justiției. În plus, acesta ar fi redactat solicitările de eliberare condiționată pentru mai mulți lideri interlopi, printre care care Ghenosu, Nuțu Cămătaru sau Puiu Mironescu.

 

Te-ar putea interesa și: