Următorul vot pentru desemnarea preşedintelui va avea loc la 28 mai. Dacă unul dintre candidaţi nu va primi nici atunci 61 de voturi, Parlamentul va fi dizolvat şi vor fi programate alegeri parlamentare anticipate.

La votul de astăzi, fostul premier Zinaida Greceanîi a primit toate cele 60 de voturi ale parlamentarilor comunişti. Celălalt candidat comunist, Stanislav Groppa, nu a primit niciun vot, scrie publicaţia moldoveană Omega, citată de Mediafax.

Lipseşte "Votul de aur"

Astfel, dacă partidele de opoziţie rămân pe poziţii şi refuză să voteze pentru cei doi candidaţi comunişti, Zinaida Greceanîi şi Stanislav Groppa, vom avea alegerile anticipate la Chişinău.

De ce? Partidul Comunist a câştigat alegerile din aprilie, obţinând 60 de mandate. Totuşi, pentru desemnarea noului preşedinte este nevoie de votul a 61 de parlamentari.

Celelalte partide cu prezenţă parlamentară – PL, PDL şi AMN – au părăsit sala înaintea votului din această dimineaţă. Ele au, împreună, 41 de mandate.

Voronin aşteaptă trădătorul

După încheierea mandatului de lider de stat, Vladimir Voronin a fost ales preşedinte al Parlamentului de la Chişinău. El este cel care o susţine pe Zinaida Greceanîi, fostul premier.

La începutul lunii mai, Voronin spunea că un membru al partidelor de opoziţie va vota pentru un nou preşedinte din partea PCRM. El promitea opoziţiei funcţii de decizie în viitorul Guvern.

Politică în Republica Moldova

Moldova are un parlament unicameral, cu 101 locuri. Membrii legislativului sunt aleşi, din patru în patru ani, prin vot popular.

Dacă în România preşedintele este ales tot prin vot popular, în Republica de peste Prut această decizie revine Parlamentului.

La rândul său, preşedintele propune un premier. După ce primeşte confirmarea Parlamentului, primul-ministru întemeiază Executivul.