În lipsa unui sistem eficient de colectare selectivă a deşeurilor, bucureştenii vor plăti taxe din ce în ce mai mari pentru gunoiul menajer.

Începând din iulie, anul viitor, administraţiile locale vor fi obligate prin OUG 25/2008 să micşoreze cu 15 la sută cantităţile duse la groapa de gunoi, acestea urmând să plătească o suprataxă de 100 de RON pe fiecare tonă care depăşeşte această ţintă. Singura soluţie pentru reducerea costurilor este implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, ignorate însă multă vreme de majoritatea primăriilor de sector.

Potrivit datelor Primăriei Capitalei, doar 10 la sută din deşeuri erau colectate separat anul trecut. Campionul reciclării e sectorul 6, unde un program pilot a fost implementat încă din 2005 prin societatea Urban SA, însă restul sectoarelor se află abia la început.

În sectorul 3, un mai vechi program de reciclare nefuncţional a fost înlocuit anul trecut de un parteneriat pentru implementarea sistemului de colectare selectivă semnat între primărie, societatea Rosal şi societatea Eco-Rom Ambalaje. În a doua jumătate a anului trecut a început oficial colectarea selectivă şi sectoarele 1 şi 4, însă numărul conteinerelor e destul de redus şi va mai curge apă pe Dâmboviţa până ce toate asociaţiile de locatari le vor avea instalate lângă blocuri.

Colectare de ochii inspectorilor

Cea mai slabă mişcare e în sectoarele 2 şi 5, unde nu există deocamdată contracte de colectare selectivă între primării şi societăţile de salubrizare. În sectorul primarului Onţanu, patronul unei cofetării se chinuie de un an de zile să dea spre colectare deşeurile reciclabile generate din procesul de producţie, lovindu-se de refuzuri din partea societăţii de salubrizare şi a reciclatorilor, dar şi de o lipsă totală de reacţie din partea primăriei.

Ca să respecte legea, care prevede că toate companiile care generează deşeuri sunt obligate să încheie contracte de colectare selectivă cu companii specializate, patronul cofetăriei Alice a iniţiat, în parteneriat cu organizaţia ecologistă Ecosens, un studiu pentru a stabili cantităţile strânse lunar. Au rezultat, în medie, peste 600 de kilograme de hârtie şi carton, 100 de kilograme de PET-uri şi folie de plastic, 106 kilograme de conserve metalice, 68 de kilograme de deşeuri organice şi, la final, doar 36 de kilograme de deşeuri nereciclabile.

Prima contactată, o firmă de colectare a plasticului, a refuzat din start orice negociere, din cauza cantităţilor “prea mici”. A urmat societatea de salubritate Supercom din sectorul 2, care a acceptat să preia doar cartonul, nu şi plasticul. O responsabilă a societăţii a admis că în ultima vreme a primit numeroase solicitări din partea firmelor, disperate să încheie contracte de colectare selectivă după ce au primit amenzi din partea inspectorilor de mediu. “Mai faceţi un contract-două cu firme d-astea de colectare de deşeuri şi, chiar dacă nu trec pe la voi, sunteţi acoperiţi”, l-a sfătuit ea pe patronului cofetăriei.

“A avut dreptate”, spune George Răzvan Marcu, preşedinte al Ecosens. Cofetăria n-a avut probleme, iar firmele contactate, după ce au trecut de 3-4 ori să preia deşeurile sortate, au dispărut. “Noi tot colectam separat, iar angajatele se uitau cam strâmb când vedeau că partea lor de contribuţie la sistemul ăsta dispărea la un loc cu celelalte gunoaie în maşina salubrităţii”, povesteşte el.

Petiţii „reciclate”

Ultima soluţie – petiţii către autorităţi. În aprilie 2008, firma s-a adresat Serviciului de Protecţie a Mediului din Primăria sectorului 2, care a trimis mai departe petiţia la ADP sector 2, de unde n-a venit nici un răspuns. În octombrie, firma s-a adresat direct cabinetului primarului, solicitînd amplasarea unor pubele de colectare a deşeurilor în spatele cofetăriei. Răspunsul: „Primăria sectorului 2, în colaborare cu firma Supercom, va analiza solicitarea, urmând ca o hotărîre să fie adusă la cunoştinţă în cel mai scurt timp”. Nici până în ziua de azi nu a venit vreun răspuns, în ciuda faptului că, potrivit legii, primăria este obligată să organizeze un sistem de colectare de selectivă în sector. Exasperat, patronul firmei intenţionează să trimită o nouă petiţie, semnată de această dată de toţi angajaţii firmei.

INERŢIE

Populaţia vrea, primarii mai amână

Nu numai bucureştenii, ci toţi românii vor începe să simtă la buzunar costul gunoiului menajer, mai ales o dată cu închiderea vechilor gropi de gunoi şi înlocuirea acestora cu rampe ecologice. Preţurile vor creşte cel mai mult acolo unde primarii nu au reuşit să implementeze un sistem de colectare selectivă, care să preia materialele reciclabile şi să micşoreze cantităţile de gunoi menajer duse la groapă. “Exploatarea gropilor ecologice costă. Dacă acum plătim câţiva euro pe tonă, la gropile ecologice ar putea să coste 40 – 100 de euro, preţuri care se vor reflecta în costuri pe tot lanţul, inclusiv la populaţie”, explică preşedintele Consiliului de Administraţie al Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

Înfiinţată în 2003, societatea Eco-Rom preia de la clienţii săi - peste 1200 de societăţi comerciale - responsabilitatea de a organiza activitatea de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, realizând parteneriate cu autorităţile locale, societăţile de salubrizare şi firmele de reciclare. Circuitul comercial – industrial generează însă doar 40% din deşeurile la nivel naţional, în condiţiile în care ţintele de colectare ale României vor fi anul acesta de 45%. „Fără colectare selectivă de la populaţie, România nu-şi va putea îndeplini ţintele, riscând amenzi grele de la Uniunea Europeană”, explică Mugurel Rădulescu într-un interviu acordat EVZ. El subliniază că, pe de altă parte, România va fi obligată să închidă în scurt timp toate gropile neecologice din ţară pentru a se conforma cerinţelor UE.

„La ora actuală, costul de depozitare e foarte mic, pentru că majoritatea oraşelor au gropi neecologice, cu impact mare asupra mediului”, arată el. Din această cauză autorităţile locale nu se simt presate să implementeze sistemele de colectare selectivă, chiar dacă sunt obligate prin lege şi planuri regionale. „De vreo 4 ani ne ducem la primării şi le întrebăm dacă nu vor să facă proiecte de colectare selectivă. Unii au răspuns entuziast, alţii ne-au replicat ...”.

În opinia sa, e nevoie de stimularea şi chiar forţarea autorităţilor locale ca să creeze aceste sisteme. El dă exemplul Franţei, unde autorităţile locale sunt condiţionate atunci când vor sa acceseze fonduri de la bugetul central.

80% dintre români vor să arunce selectiv

În prezent, Eco-Rom are circa 45 de proiecte în diferite stadii de operaţionabilitate, dintre care unele funcţionează foarte bine. „În Bucureşti avem sectorul 6, dar mai nou şi sectorul 3, unde lucrurile decurg bine, însă ce-am constatat din practică, apoi confirmat şi prin studii şi sondaje, a fost faptul că populaţia, în ciuda anumitor opinii, este educată şi reacţionează”, arată Rădulescu.

Există însă o condiţie, aceea de a exista o infrastructură, pe care trebuie să o asigure autorităţile locale. Potrivit unui sondaj comandat de Eco-Rom anul trecut, 80% dintre români ar colecta selectiv dacă ar avea la dispoziţie infrastructura necesară, iar jumătate dintre aceştia ar face-o tot timpul. ”Ca să vorbim pe şleau, poate aţi mai văzut gunoaie pe stradă sau în parcuri, vara. Asta-i chestiune de infrastructură, în primul rând. Pentru că, dacă vă uitaţi, fie sunt foarte rare coşurile de gunoi, fie nu sunt destul de mari, fie nu sunt preluate deşeurile, iar oamenii ajung să arunce pe jos. Deci, înainte de a-i critica pe cetăţeni, e bine să ne asigurăm că există infrastructura necesară”.

Riscul dezamăgirii

Mugurel Rădulescu deplânge faptul că autorităţile locale au fost de multe ori absente de la dezbaterile privind colectarea selectivă, la seminarii, inclusiv la discuţiile cu Ministerul Mediului. În opinia sa, un proiect de colectare selectivă trebuie demarat cu succes, pentru că altfel populaţia e dezamăgită. Ce înseamnă asta? Să pui containere în locuri accesibile, nu în mijlocul intersecţiei, să faci comunicare (fluturaşi, afişe la avizier, etc.). ”Dacă nu pui corect containere, dacă nu au o densitate adecvată, bineînţeles că populaţia e descurajată. Totodată, primaria trebuie să aibă o înţelegere cu societăţile de salubrizare să preia selectiv deşeurile, pentru că altfel oamenii văd că sunt puse la grămadă cu alte gunoaie şi iarăşi sunt dezamăgiţi”, mai arată preşedintele Eco-Rom.

Eco-Rom preia responsabilitatea

Romania a negociat cu UE o etapizare a îndeplinirii ţintelor naţionale de reciclare, urmând ca până în 2013 să ajungă la un procent de 60%. Legea în vigoare spune că fiecare firmă trebuie să-şi îndeplinească aceste obligaţii, proporţional cu aceste procente la nivel naţional.

Dacă o firmă nu-şi îndeplineşte ţintele stabilite prin lege, riscă penalităţi usturătoare de la inspectorii Fondul pentru mediu, amenzi care au fost mărite de curând. Pentru majoritatea firmelor e foarte dificil să-şi îndeplinească aceste obligaţii, astfel că în 2004 s-a constituit Eco-Rom, ca o asociaţie a celor care introduc ambalaje pe piaţă. Eco-Rom Ambalaje nu produce profit şi nu dă dividende, sumele rezultate în urma activităţii fiind reinvestite în dezvoltarea sistemului, în programe educaţionale şi în comunicarea către publicul larg.