Familiile alolingvilor. În ultimii trei ani a crescut numărul elevilor din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului, potrivit spuselor directorilor liceelor cu care a discutat Europa Liberă. Acest lucru s-a întâmplat datorită vorbitorilor de limba rusă din Transnistria care vor un alt viitor pentru copiii lor, iar unii înțeleg că viitorul lor nu este în Federația Rusă.

Familiile alolingvilor. Războiul din Ucraina a schimbat convingerile unor locuitori ai Transnistriei

La liceul „Alexandru cel Bun” din Bender (Tighina) învață 458 de elevi, iar în ultimii ani numărul elevilor este în continuă creștere. Numai în anul de studii 2023-2024 au venit circa 30 de elevi din familii ucrainene și/sau vorbitoare de limbă rusă. Majoritatea, în clasele primare, unde din 30 de elevi, cinci nu vorbesc limba română.

„Cred că acest lucru se întâmplă din cauza războiului din Ucraina, pentru că o parte din oameni au înțeles că viitorul lor nu este în Rusia. Acei care se gândeau să-și caute un loc de muncă în Rusia acum înțeleg că nu au ce căuta acolo”, spune directoarea liceului „Alexandru cel Bun”, Maria Roibu.

Familiile alolingvilor își dau copiii la școlile românești din motive pragmatice

Directoarea salută dorința familiilor alolingve de a-și da copiii la școlile românești, dar crede că o fac, mai degrabă, din motive pragmatice. „În toți acești ani, noi am avut o experiență foarte amară și încă nu putem să avem încredere în vorbitorii de limbă rusă care își aduc copiii la noi. Nu îi aduc din suflet, este mai mult un interes”, susține directoarea.

Situația este similară și la celelalte patru licee cu predare în limba română din stânga Nistrului. Directoarea liceului „Mihai Eminescu” din Dubăsari spune că numărul elevilor a crescut datorită vorbitorilor de limbă rusă care vor să susțină Bacalaureatul, ca să-și continue studiile la universitățile din Chișinău sau de peste hotare. 

Cunoașterea limbii române le oferă mai multe oportunități

„Cu studiile lor, trebuie să facă un an pregătitor ca să susțină Bacalaureatul, dar, dacă învață după programa Republicii Moldova, clar că merg ca toți ceilalți. Interesul este mai mare pentru studiile în română pentru că au mai multe oportunități, dar nu toți reușesc. Vin, dar nu se încadrează. Părinții nu îi pot ajuta, dacă ambii sunt ruși”, explică directoarea liceului „Mihai Eminescu” din Dubăsari, Angela Ivanov.

Totuși, ele susțin că problemele economice sunt mai mari acum decât cele politice și că presiunea din partea Tiraspolului a mai scăzut odată ce și copii alolingvi au început să învețe în școlile românești.

Potrivit Ministerului Educației, liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari are 532 de elevi și un buget de peste 19 milioane de lei. În școlile cu predare în română din stânga Nistrului finanțarea nu se face per elev. Acestea au buget stabilit de minister, care se modifică în funcție de creșterea prețurilor.

Acțiuni discriminatorii și abuzive față de școlile românești

Cei mai mulți bani se cheltuiesc pentru arenda clădirilor, taxele pentru serviciile comunale, transportarea elevilor.

Amintim că, recent, regimul separatist de la  Tiraspol a majorat unilateral taxele pentru serviciile comunale pentru școlile cu predare în limba română din Transnistria, iar Guvernul a promis să compenseze cheltuielile suplimentare.

„Măsurile unilaterale ale Tiraspolului față de instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, aplicate diferențiat față de alte instituții de învățământ din regiune, constituie noi acțiuni abuzive și discriminatorii în dosarul școlilor”, a comunicat Biroul Politici de Reintegrare.