Familia Țepuș cultivă roșii românești din semințe bulgărești și se luptă cu hibrizii olandezi care au acaparat piața. Neaoș, românește!

Familia Țepuș cultivă roșii românești din semințe bulgărești și se luptă cu hibrizii olandezi care au acaparat piața. Neaoș, românește!

Vremea când rupeai pofticios o roșie din curtea bunicii și mușcai cu nesaț din coșcogeamite legumă, a apus demult. Acum, poți să ai surpriza înfiorătoare ca și după o spălare pe îndelete, să faci o toxiinfecție de toată „frumusețea”. Pentru că adesea, rotofeele tomate sunt „hrănite” cu pesticide. Mai există, însă, în arealul autohton și cultivatori onești care, deși se confruntă cu o mie de probleme, nu se abat de la drumul ecologic. Este cazul familiei Țepuș din Conțești.

Acum sunt la seră și făceam niște legături de leuștean”, ne întâmpină cu glasul sugrumat de efort, Doina Țepuș. O sunasem să-i spunem că avem nevoie de-o fotografie de-a ei. Și asta pentru că, în urmă cu zece zile, când am stat de vorbă la un târg tradițional, ne-a refuzat un instantaneu. Se grăbea, așteptau potențialii cumpărători și nu avea timp... Timpul este, de fapt, adversarul de căpătâi al familiei de legumicultori din Teleorman. „Muncim de ne sar capacele, iar la sfârșitul săptămânii venim în București să vindem. De vreo zece ani suntem cu marfă proaspătă în două piețe volante, cea de pe platoul Academiei Militare și cea de la Nerva Traian. Sunt legume din grădina noastră, care se întinde pe o suprafață de o jumătate de hectar. Avem sere, solar, dar și producție în aer liber”, ne-a informat cultivatoarea.

Familia Țepuș. FOTO: FACEBOOK

Îngrășăminte naturale

Înțelegem că este o afacere de familie, la care soții Țepuș sunt de bază. „Mai angajăm și zilieri, cu toate că este destul de dificil să mai găsești în zilele de astăzi doritori de muncă. Mai suntem și ajutați... Una, peste alta, este foarte greu să faci legumicultură”, se destăinuie Doina.

O întrebăm cum este cu legumele ecologice: „Ca să fie un produs sută la sută natural, ar trebui să nu fie stropite cu nimic. Nu le stropești, nu se fac! Chestia este să stropești în limitele legale, să respecți normele. Dar cine spune că nu stropește, este minciună. Că nu mai ajung să se coacă! Sunt tot felul de insecte care înțeapă, care fac viermi. Dacă vii la piață cu o roșie viermănoasă, o cumpără cineva?”.

Reținem, în schimb, că de importanță vitală este să nu utilizezi îngrășăminte chimice, ci să le folosești pe cele naturale. O întrebăm care ar fi „rețeta” unor roșii care să-ți lase apă în gură. „Secretul nu o să vi-l spună nimeni în detaliu. Fiecare are o şmecherie a lui, un şiretlic. Şi chiar dacă o să aveţi impresia că v-a spus tot, el păstrează cheia izbânzii pentru el, că aşa se face!”, a zâmbit interlocutoarea noastră.

„Agricultura? O loterie!”

Dar mai sunt și alți inamici de temut care ne sunt enumerați pe neră- suflate: „Boli, dăunători, gradele prea multe din termometru pe timpul verii, care ne dau peste cap și pe noi oamenii, darmite pe plante. Toamna, diferențele mari de temperatură dintre zi și noapte. Știți ce este agricultura? Loterie!”. Cât despre semințele adunate de bunici și păstrate cu strășnicie, ca pe o comoară, s-au cam dus pe apa Sâmbetei. „Soiurile nu sunt românești, pentru că nu mai avem de unde să cumpărăm semințe. Un soi asemănător celui tradițional este cel bulgăresc. Soiurile de la sud de Dunăre sunt asemănătoare cu ale noastre. Și, până la urmă, bulgarii sunt buni grădinari, ce avem cu ei? Sunt mai cunoscuți decât noi în toată lumea”, spune producătoarea. Curiozitatea nu ne dă pace, ne interesăm cam ce găsim noi, orășenii, prin supermarket-uri: „Care nu sunt bune și au doar aspect, sunt hibrizii aceia olandezi care au acaparat piața”. Îmi amintesc subit că mi s-a întâmplat să uit prin frigider astfel de mostre, care s-au transformat, în două trei zile, într-o cojă cu apă. Mă rog, un lichid roșiatic..

Bunătăți la cămară

„Dacă tot avem și una și alta, plus clienții noștri, facem și tot felul de conserve tradiționale pentru iarnă. Zacuscă pe toate gusturile, pe pirostrii, normal, sos de roșii cu ardei Kapia sau numai de roșii coapte la cuptor, bulion simplu sau aromat, pastă de ardei sau de gogoșari, murături de toate felurile”, ne incită poftele Doina Țepuș, după care ne spune secretul fidelizării cumpărătorilor: „dacă am adus odată, clientul a cumpărat, a mers pe încredere, i-a plăcut, a vrut și mai multe și anul următor și tot așa”, conchide interlocutoarea noastră.

Cum hrănim roșiile ecologic

Până la urmă, de la producătorii noștri tot am aflat câte ceva despre „hrănirea” roșiilor. În general, plantele au nevoie de cel puțin trei elemente de bază: azot, fosfor, potasiu. Pe lângă acestea, mai sunt magneziul, calciul, fierul, borul, cuprul, zincul, manganul. În cultura ecologică, aceste elemente le găsim chiar în gospodărie. Fie că vorbim de apa de cenușă, cojile de banane sau bicarbonatul de sodiu. Dar și drojdia de bere este un excelent stimulator de creştere. Unii își mai aduc aminte din copilărie de savuroasa bragă, dar foarte puțini știu că este și pe placul tomatelor, vinetelor sau ardeilor. Totodată, printre cele mai folosite se mai numără balega proaspătă de vită, gunoiul de păsări, frunzele de urzică.

Și ar mai fi ceva de luat în seamă: tulpinii roșiei îi place căldura soarelui, dar rădăcinilor, răcoarea umezelii. Iată de ce substratul îl vom păstra continuu umed, dar nu ud.

Ne puteți urmări și pe Google News