În spațiul public circulă opinia cum că Facultățile de Teologie ar trebui scoase din cadrul universităților, exact așa cum s-a întâmplat în perioada comunistă. Un profesor universitar ieșean și un intelectual bucureștean vin în apărarea școlii teologice și susțin că Universitatea s-a născut în tinda Bisericii și nu invers. Purtătorul de cuvânt BOR a oferit o reacție a instituției cu privire la acest subiect.

În spațiul publică circulă opinia de a scoate Facultatea de Teologie de sub tutela universităților, așa cum s-a întâmplat în perioada comunistă. Ideea nu este deloc pe placul reprezentanților acestei instituții, care susțin că universitatea s-a născut în tinda Bisericii, și nu invers.

„Să nu uităm ca teologia a fost o facultate fondatoare la universitățile moderne românești (la Iași, București, Cernăuți). Și că, în Occident, în jurul acestora și cu patronajul Bisericii, s-au înființat marile universități care și astăzi includ aceste facultăți de profil în conformitate cu tradiții sau specificități academice”, scrie prof. univ. dr. Constantin Cucoș pe blogul personal.

Profesorul, membru al Consiliului Facultății de Psihologie și Științe ale Educației a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, susține că universitatea s-a născut în medii teologice și vine și cu exemple pentru a-și susține declarațiile. Unul dintre exemple este Universitatea din București are ca precursor Academia Domnească de la „Sf. Sava”, școală de studii superioare născută pe lângă o mănăstire.

„Universitatea este un spațiu al întâlnirilor și confluențelor, al generării și adâncirii cunoașterii, al căutărilor și exprimării libere a științei sau culturii umane. Credeam că au apus vremurile unor ghetoizări, excluziuni sau periferizări din rațiuni ideologice, partinice sau voluntariste. Din păcate, mai sunt voci care tânjesc după separări artificiale, nejustificate, păguboase.

După 1990, s-a făcut un act recuperator, de reparație morală, grație unor ierarhi și decidenți luminați, când facultățile cu profil teologic au revenit în matca firească, a normalității, de acolo unde temporar acestea au fost excluse”, scrie prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Locul Facultății de Teologie este la Universitate

Subiectul a fost abordat și de reprezentanții Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București (FTOUB). Săptămâna trecută, aceștia au publicat un comunicat în care au precizat că aceste facultăți există încă de la începutul universităților.

„În Universitățile publice din România, Facultățile de Teologie au existat încă de la înființarea acestora (fiind cofondatoare ale primelor Universități din România: Iași și București), iar în prezent Legea 1/2011 a Educației Naționale stabilește prezența legală a acestora în Universitățile de stat ca «facultăți cu dublă subordonare» (art. 15, alin. 1), «destinate pregătirii personalului de cult și activității social-misionare» (art. 15, alin. 1).

Constituția României garantează «libertatea persoanei de a dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale, care nu pot fi îngrădite» (art. 33, alin. 2)”, se precizează în comunicat.

Reacția oficialilor BOR cu privire la excluderea Facultății de Teologie de sub tutela universității

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a vorbit despre scoaterea Facultății de Teologie de sub tutela universităților. În cadrul unei postări pe pagina personală de Facebook, acesta susține că acest loc i-a aparținut mereu acestei facultăți și face trimitere la volumul profesorului Nuccio Ordine de la Universitatea din Calabria, intitulat „Utilitatea inutilului”.

„Locul facultății de Teologie este în Universitate. Pentru că este o facultate. Acest loc i-a aparținut dintotdeauna. El se păstrează în mod ideal și onorabil prin prestigiu (re)cucerit permanent pe un traseu ascendent, adecvat înțelept la relieful cultural al epocii, nu prin inerție și autarhie.

Sfera Universității ar fi una ciobită în absența Teologiei, ca și în cazul absenței absurde a oricăreia dintre facultățile consacrate prin specializări necesare în societate și cuplate la realitate.

Se poate afla din această importantă carte că în lumea actuală, (dez)orientată de aplicarea aproape exclusivă a criteriului utilității și pragmatismului feroce, continuă să existe (va exista întotdeauna), fie și camuflată, o foame de sens, o dorință de cunoaștere meta-fizică, o înclinație spre transcendent, care pot fi întâmpinate adecvat doar de cultura umanistă și disciplinele ei validate de istoria ideilor și a spiritului uman”, a explicat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt BOR.