De cele mai multe ori, elevii oscilează și aplică la mai multe facultăți, în funcție de interesele și pasiunile pe care le au, în funcție de profilul pe care l-au urmat la liceu, în funcție de colegii sau prietenii lor care au ales deja ce facultate ar vrea să urmeze sau chiar în funcție de cariera deja construită a părinților.
Cu alte cuvinte, aleg să îi urmeze mai mult pe alții decât pe ei înșiși. Își conturează alegerea profesională bazată pe o decizie în spatele căreia stau alte motive și mai puțin cele intrinseci. În ultimii ani, consilierea vocațională a fost cea care a venit în sprijinul tinerilor pentru a-i ajuta să-și răspundă cât mai concret la întrebări legate de profesie sau chiar la formularea acestora. „Serviciile de consiliere vocațională se adresează adolescenților și tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14-21 ani, care doresc să își valideze sau să ia o decizie asumată pentru alegerea studiilor sau a unei profesii care li se potrivește cel mai bine, care doresc să aibă o perspectivă obiectivă a cunoașterii propriului potențial, care doresc să devină conștienți de propriile abilități și cum le pot dezvolta”, este de părere psihologul Claudia Soare.
Dorința părinților poate fi fatală
Totodată, consilierea vocațională vine în întâmpinarea tinerilor în a-i încuraja să își pună întrebări legate de nevoile lor personale, de motivația și pasiunile lor, dar și cum anume acestea se pot contura pe viitor sub formă de profesie. Pot deveni conștienti și de așteptările pe care le au, atât de la ei înșiși, cât și de la piața muncii în care vor activa. „Ca psihoterapeut, am întâlnit deseori situații în care adolescenții s-au înscris la o facultate cu un profil pe care nu și l-au dorit ei și au făcut-o la presiunea părinților: fie să le urmeze pașii în carieră, pentru a avea pur și simplu studii superioare, fie pentru că era o facultate bună, care le asigura bunăstare financiară și prestigiu. Din păcate, acești tineri se simt blocați într-un loc în care potențialul lor este sufocat și rămân de frică să nu își dezamăgească părinții. Cu siguranță părinții acestor tineri își doresc ceea ce este mai bine pentru copiii lor, însă, de cele mai multe ori, acest bine poate mai mult înrăutăți situația. Acești tineri vor ajunge adulți care simt frustrări legate de profesia lor, care își vor anula nevoile pentru că vor pune mereu la îndoială dacă iau decizii potrivite pentru sine și se vor simți mai degrabă responsabili pentru alții în detrimentul asumării responsabilității pentru propria viață”, explică psihologul.
Ne puteți urmări și pe Google News
Întrebările care schimbă viitorul
Profesia este o componentă importantă în viața unui om și este sănătos să fie construită pe baza propriilor alegeri. „Asumarea responsabilității asupra deciziilor profesionale va da un sentiment de încredere tinerilor ca viitori adulți și îi va conduce către împlinire și realizare. Încurajez tinerii să își urmeze propriile nevoi și motivații. În această direcție sugerez următoarele întrebări, la care să răspundă sincer, iar după aceea să analizeze răspunsurile: „Ce îmi doresc să fac eu în legătură cu profesia mea?”, „Ce pasiuni am și cum aș putea îmbina acest aspect cu alegerea profesiei?”, „Ce nevoi am eu?”, „Ce mă motivează pe mine să aleg domeniul profesional?”, „Ce obstacole întâmpin în alegerea profesiei și ce resurse am?”, „Cine sunt eu și cum îmi doresc să transmit acest lucru și prin intermediul profesiei?”, „Ce abilități am eu?”, conchide psihologul Claudia Soare.
Recomandările noastre
