ACCEPT

Avem nevoie de acceptul tău!

În conformitate cu Regulamentul (UE) 679/2016, te informăm că noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum modulele cookie de pe site, pentru a asigura funcționalitatea și navigarea în siguranță pe site, pentru a ne analiza traficul, pentru a oferi funcții pentru rețelele de socializare și pentru a-ți îmbunătăți experiența de utilizare, personalizând conținutul și reclamele pe care le vezi.

Avem nevoie de acceptul tău pentru a folosi în continuare aceste tehnologii pe site și pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută.

Te poți răzgândi și îți poți modifica opțiunile privind aprobarea oricând, printr-o simplă revenire pe site.

Editura Evenimentul si Capital

Factură de jumătate de miliard de euro. "Băieţii deştepţi" vor goli vistieria până se vor sădi parazăpezi

14-15_Deszapezire_Lib
Autor: | | 6 Comentarii | 1858 Vizualizari

Deszăpezirile costisitoare şi eşuate ar putea fi o amintire dacă Romsilva ar planta perdele de arbuşti pe marginea drumului. Între 1950-1962, carosabilul nu era blocat de troienele de ninsoare datorită parazăpezilor naturale.

Blocarea drumurile naţionale şi a autostrăzilor în singura săptămână de iarnă cu ninsoare, 25 ianuarie - 1 februarie, a produs pierderi de o jumătate de miliard de euro, din care 120 de milioane pentru deszăpezire. Ilie Muşat, specialist silvicultor, consideră că o parte din aceşti bani sunt risipiţi fără rost prin contracte cu aşa-zişii "băieţi deştepţi", în condiţiile în care drumurile din România ar putea fi apărate de troienele de ninsoare prin plantarea unor parazăpezi din arbuşti, cum ar fi salcia energetică. Metoda este mai ieftină şi este deja testată, fiind utilizată cu succes în Suedia. Până atunci, autorităţile asistă cum economia este privată de o jumătate de miliard de euro în urma deszăpezirilor costisitoare şi ratate. În această factură intră mai întâi cele 100 de milioane de euro plătite drumarilor de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), cele trei milioane de euro date pe fugă în timpul Codului Roşu şi cele peste 20 milioane de euro cheltuite de primării şi consilii judeţene. Pe această chitanţă îşi fac loc şi cele 300 de milioane de euro - pierderi ale transportatorilor cauzate de blocajul rutier, aşa cum s-a plâns Florinel Andrei, secretarul general al Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere. Alte sectoare economice au cumulat pierderi de minimum 50 milioane de euro. CITIȚI ȘI:

  • SONDAJ CSOP: Cât i-au costat pe guvernanţi gafele de la deszăpezire | GRAFIC
Ieftina salcie care ar seca conturile bogaţilor drumari Un kilometru "îndiguit" cu arbuşti, pe ambele sensuri, costă 4.500 de euro, ne precizează Zsombor Bengo (foto), administratorul unei firme din Miercurea Ciuc specializată în acest domeniu. "Acest tip de parazăpezi se realizează după model suedez, având o durată de viaţă de 25-30 de ani. În Suedia se aplică de peste 30 de ani şi drumurile sunt doar curăţate de utilaje", îşi laudă marfa Zsombor Benko. El ne explică şi cât de eficiente sunt aceste "diguri" împotriva furiilor iernii. O perdea naturală de arbuşti trebuie sădită la o distanţă de 5-20 de metri faţă de carosabil. "Salcia reţine până la 80% din zăpada viscolită. Diferenţa până la 100% va trece prin parazăpadă şi se va depune lângă aceasta, în cei 20 de metri până la șosea, fără a mai fi împinsă de vânt pe carosabil", ne asigură acesta. Troiene de până la cinci metri Parazăpezile de salcie ţin piept unor troiene de până la cinci metri înălţime. În comparaţie, un parapet din plastic reţine doar troienile de maximum un metru înălţime. Ilie Muşat aminteşte că drumurile importante din România, mai ales calea ferată, au fost protejate la jumătatea secolului trecut cu parazăpezi naturale: "Între 1950-1962 au fost plantate sute de kilometri de astfel de parazăpezi. După 1962, acestea au fost defrişate de comunişti, în special în Dobrogea şi Bărăgan". Specialistul în silvicultură ne asigură că nu doar salcia poate fi utilizată la realizarea unor astfel de perdele de protecţie. "Până şi plopul a fost folosit", mai adaugă acesta. Economie de 17 milioane de € Salcia este eficientă şi economică. La un calcul simplu, pentru cei 500 de km de autostrăzi din România, plantarea de salcie ar costa bugetul CNADNR doar 2,25 milioane de euro. În schimb, pe drumul naţional dintre Buzău şi Brăila, mereu blocat de ninsori, s-ar cheltui 900.000 de euro pentru a ţine troienele departe de carosabil. În această iarnă, bugetul pentru deszăpezirea autostrăzilor a depăşit 20 de milioane de euro, plătindu-se chiar şi până la 70.000 de euro pentru desfundarea unui kilometru. Trăgând linie, rezultă că perdelele din arbuşti ar face, doar în cazul autostrăzilor, o economie de 17,75 milioane de euro. Perdeaua de salcie reține 80% din zapada viscolită și apără drumul de troiene cu o înălțime de până la cinci metri înălțime CITIȚI ȘI:
  • Sondaj CSCI: Peste 50% dintre români sunt mulţumiţi de activitatea guvernului la deszăpezire
Legea pentru perdelele forestiere, ascunsă 12 ani CNADNR precizează că, prin lege, plantarea parazăpezilor din arbuşti trebuie realizată de Ministerul Apelor şi Pădurilor. De dincolo de fileu, ministerul coordonat de Lucia Varga răspunde că CNADNR nu a făcut expropieri decât pentru partea de carosabil. "Avem în vedere perdelele forestiere destinate protecţiei drumurilor naţionale. În acest scop, am avut discuţii la Ministerul Transporturilor şi am stabilit ca, atunci când se fac exproprieri pentru drumurile noi, să se facă simultan şi pentru perdelele forestiere", a declarat Lucia Varga. De fapt, stoparea risipei de bani publici de la deszăpezirea anuală trebuia să se înceapă în urmă cu 12 ani. Legea 289/2002 impunea amplasarea acestora în vecinătatea drumurilor, căilor ferate, digurilor etc. Metodologia de punere în aplicare a venit însă în 2011, prin Legea 213, când Romsilva a fost însărcinată cu plantarea. Perdelele forestiere sunt necesare pe 1.718 km de căi de comunicaţii. Până la plantarea ieftină a arborilor, "băieţii deştepţi" vor beneficia în continuare de contracte grase cu statul, iar drumurile vor fi, din nou, blocate la prima zăpadă. DRUMARII CARE AU CONTRACT CU CNADNR Argeş - Straco Grup (Alexandru şi Traian Harpoş) şi General Trust (Cătălin Spătaru); Teleorman - Tel Drum (firmă aflată în sfera de influenţă a lui Liviu Dragnea); Ilfov - Geocor (companie apropiată de fostul senator PSD Cătălin Voicu); Vâlcea - General Trust Argeş; Gorj – Geocor (a primit 1,8 milioane de euro); Dolj - Tehnologica Radion a lui Theodor Barna şi Delta ACM 93; Arad, Deva, Orşova, Timiş şi A1- Sibiu- Şoimuş - General Trust Argeş, dar şi drumarul din Mehedinţi, Sorinel Duducea; Hunedoara şi Alba - CCCF Drumuri şi Poduri Timişoara şi SC GECOR SRL; Bihor - Ritorsa Trans şi Athos (4,5 milioane de euro) Vrancea - Mecan Construct SA (apropiată de Marian Oprişan); Autostrada (A) 3 - Diferit SRL (2,1 milioane de euro) A1 - Eurostrada; Autostrada Bucureşti-Ploieşti - Rebelis; A1 - Sibiu-Conforest (10 milioane de euro). Romsilva trebuie să asigure parazăpezile naturale, iar CNADNR să realizeze exproprierea proprietarilor acolo unde este cazul
  • VISCOLUL începe să UMFLE conturile ȘMECHERILOR. Deputatul lui Voiculescu își ÎNGRAȘĂ averea de NABAB cu noi contracte
E mai ieftin şi să cumperi utilajele În baza contractelor de 100 de milioane de euro, încheiate în 2013 de CNADR, se închiriază de la firme private utilaje care sunt folosite la desfundarea drumurilor naţionale şi a autostrăzilor pe perioada iernii. Aceste închirieri sunt păguboase pentru bugetul statului şi dacă s-ar face comparaţia cu achiziţionarea unor astfel de maşini. Un tractor SB21 produs de celebra companie John Deere şi destinat deszăpezirii (fiind prevăzut cu lamă şi sistem care aruncă zăpada din lamă) costă 11.000 de dolari. Prin urmare, din cele 100 de milioane de euro, date de CNADR drumarilor, s-ar putea cumpăra, într-un singur an, zece mii de tractoare John Deere. De peste trei ori mai mult decât numărul utilajelor cu care se intervine, pe hârtie, în fiecare iarnă. CNADR a raportat că în cele două valuri de ninsori de la sfârşitul lui ianuarie au intervenit 2979 de utilaje. În Arad, salcia a fost plantată prea aproape de drum Sădirea unor "diguri" din salcie a fost testată în judeţul Arad, unde Consiliul Judeţean a început, în decembrie, plantarea unor astfel de arbuşti care vor forma, în doi ani, perdele de protecţie pe drumul judeţean DJ 709 D Semlac- Şeitin - Nădlac. Zsombor Benko consideră că autorităţile locale au greşit când au decis să planteze salciile la un metru de carosabil (foto). "O asemenea investiţie categoric nu se face la marginea drumului. Acest lucru este categoric contraindicat şi periculos. Parazăpezile trebuie amplasate la o distanţă anume (dacă salcia creşte până la cinci metri, distanţa faţă de carosabil trebuie să fie de cinci-şapte metri) de marginea carosabilului", este sigur pe el Benko. Acesta consideră că autorităţile arădene au decis să sădească salcia lângă drum, ca să nu fie implicaţi proprietarii de terenuri. În plus, se doreşte şi recoltarea arbustului ca biomasă. "O parazăpadă nu se recoltează", avertizează specialistul. "Parazăpezile naturale trebuie sădite între 5-20 de metri distanţă de carosabil pentru a fi eficiente." ZSOMBOR BENGO, specialist 4.500 de euro costă un kilometru de parazăpezi din salcie, sădirea arbustului, pe o făşie de un metru, realizându-se pe ambele sensuri
  • Păcălicii zăpezilor. Primarii şi prefecţii care au căzut pe Cod Roşu

Nadia Comaneci, DRAMA unei mamei campioane! Copilul ei a venit la ea si... Continuarea e sfasietoare!

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI