Extrema dreaptă olandeză vrea să trimită solicitanţii de azil în România. VEZI ce răspunde Titus Corlăţean

Extrema dreaptă olandeză vrea să trimită solicitanţii de azil în România. VEZI ce răspunde Titus Corlăţean

Partidul olandez de extremă dreapta PVV (Partidul Libertăţii) propune trimiterea solicitanţilor de azil din Olanda în centre înfiinţate în străinătate, în ţări ca România.

Conform planului PVV, orice solicitant de azil care se prezintă în Olanda va fi urcat direct în avion. Ajuns în centrul din străinătate, el va aştepta acolo decizia referitoare la permisul său de şedere. Liderul PVV, Geert Wilders, este de părere că acest plan oferă "avantaje spectaculoase". "Neplăcerile provocate de solicitanţii de azil vor dispărea dintr-odată, iar costurile de primire vor scădea enorm", a susţinut Wilders.

Sieste Fritsma, deputat al aceluiaşi partid, afirmă, în cotidianul olandez Algemeen Dagblad, că acest plan va face Olanda mai puţin atractivă pentru solicitanţii de azil şi că imigranţii ilegali nu vor mai putea să rămână mult timp pe teritoriul ţării. "Stimularea de a reveni în mod voluntar, de exemplu în Irak, va fi mult mai mare dacă solicitantul de azil va fi obligat să aştepte în România", a apreciat Fritsma.

Australia a înfiinţat centre pentru solicitanţi de azil în afara teritoriului său, începând din anul 2001. Aceste centre au fost închise în 2007, dar guvernul australian a lansat, săptămâna trecută, o propunere de redeschidere a celor din Papua-Noua Guinee şi de pe insula Nauru.

PVV, care s-a remarcat până acum printr-un program xenofob şi ultranaţionalist, se află pe locul al treilea în sondaje, înaintea alegerilor legislative anticipate din 12 septembrie, după conservatorii premierului interimar Mark Rutte şi după socialişti, plasaţi pe prima poziţie. La precedentele alegeri, PVV a obţinut 24 de mandate din totalul de 150. Răspunsul MAE român Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, consideră "îngrijorătoare şi inacceptabile" afirmaţiile liderului Partidului Libertăţii (PVV) referitoare la politica de azil, făcute pe fondul campaniei electorale interne olandeze, potrivit unui comunicat al MAE remis EVZ.

Un stat membru, responsabil cu examinarea unei cereri de azil a unei persoane dintr-un stat non-UE, nu poate decide unilateral, fără acordul altui stat membru, plasarea solicitanţilor de azil pe teritoriul acestui stat membru până la soluţionarea cererilor de azil (sau nepreluarea/neprimirea acestora), susţine şeful diplomaţiei române. El aminteşte normele europene în vigoare (Regulamentul 343/2002), care stabilesc criterii şi mecanisme clare prin care se determină care este statul membru responsabil pentru examinarea unei cereri de azil şi pentru gestionarea situaţiei persoanei solicitante. În lipsa unei înţelegeri exprese între două sau mai multe state membre, nu este permisa crearea unei aşa-zise "zone de aşteptare" în care să fie plasate persoanele care solicită azil. Orice iniţiativă de modificare a normelor europene în vigoare revine Comisiei Europene, amendarea urmând a fi operată cu acordul statelor membre UE prin vot cu majoritate calificată, precizează sursa citată.  

Ne puteți urmări și pe Google News