Evenimentul Zilei > Social > Experimente pe elevi: teze, teste sau examen?
Experimente pe elevi: teze, teste sau examen?

Experimente pe elevi: teze, teste sau examen?

Printre ultimele găselniţe ale Ministerului Educaţiei, tezele cu subiect unic au scos la iveală slăbiciuni importante: supraveghetori indulgenţi şi stres pentru elevi.

S-a copiat cu manualele pe bănci, sub privirile indulgente ale supraveghetorilor, copiii fac acum mai multe meditaţii, încă din clasa a V-a, nu există timp suficient pentru recapitulări, elevii sunt mai stresaţi decât de obicei. Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care părinţii, elevii, profesorii, dar şi asociaţiile de profil solicită Ministerului Educaţiei desfiinţarea tezelor cu subiect unic şi revenirea la un alt tip de testare. Cu toate acestea, reprezentanţii Ministerului Educaţiei nu s-au arătat interesaţi de opinia celor direct implicaţi.

Mai mult decât atât, deşi a fost informat că în anumite şcoli s-a copiat, ministrul Cristian Adomniţei nu a luat nicio măsură concretă. Tezele cu subiect unic le-au fost impuse, din toamna anului trecut, elevilor din clasele a VII-a şi a VIII-a şi reprezintă noua modalitate de acces la liceu.

Numai două ore de recapitulare

„Am semnalat şi noi că ora 12.00, la care încep tezele, este cam în mijlocul zilei“, spune Diana Niculescu, directorul Şcolii nr. 97 din Bucureşti, care adaugă că „părinţii ar vrea examen de admitere cu subiecte naţionale, organizat la liceu“. Pe de altă parte, elevii cred că ar fi bine să se revină la Testarea Naţională, care se susţinea la finalul clasei a VIII-a.

„Acea variantă pare mai uşoară“, spune Diana, elevă în clasa a VIII-a. „Acum este puţin timp, iar noi nu ştim ce să lucrăm mai întâi“, susţine Claudia, colega ei. Fetele spun că doresc să se păstreze repartizarea computerizată. Profesoara de matematică Liana Hădărean consideră că tezele nu sunt o variantă în avantajul copiilor, din cauză că nu au timp să-şi facă o imagine generală asupra materiei.

„Avem trei ore de matematică pe săptămână, dar am venit şi sâmbătă şi am mai făcut câte două ore ca să înţeleagă“, spune profesoara. Asta, în condiţiile în care pentru tezele cu subiect unic sunt prevăzute numai două ore de recapitulare.

Trei forme de examinare

O formă de admitere pe bază de examen este singura modalitate de ieşire din criză, consideră reprezentanţ ii Agenţiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii Educaţiei (AEACE) şi ai Asociaţiei Profesionale Educaţie şi Cercetare (EDU CER). Cele două organizaţii au propus ca admiterea la liceu să se facă folosind trei criterii: pe bază de examen cu subiecte la nivel naţional, pe baza criteriilor de departajare stabilite de fiecare şcoală în parte, pe baza mediilor gimnaziale, generale şi pe discipline şi admitere pe bază de dosar.

Inspectoratele şcolare ar urma să stabilească grupul de unităţi şcolare la care să se susţină examen de admitere, la nivel de oraş sau municipiu.

Profesorii şi părinţii sunt revoltaţi

TIMIŞ. Inspectoratul Şcolar Timiş (ISJ) a primit numeroase reclamaţii de la comitetele de părinţi. „Am văzut elevi care la clasă nu se descurcă nici cât să treacă semestrul, iar la teză au luat nota de 8“, declară un profesor de la Liceul „Nikolaus Lenau“ din Timişoara. De la o şcoală din Giroc a sosit, după proba la matematică, o sesizare la ISJ Timiş, potrivit căreia, într-o sală, supraveghetorii au închis ochii.

În urma anchetei interne, doi supraveghetori au fost sancţionaţi: minus 10% din salariu până în februarie şi interzicerea participării la vreo comisie de supraveghere ori de corectare.

DOLJ.
Părinţii elevilor craioveni sunt îngrijoraţi din cauza stresului la care sunt supuşi copiii. „Vă imaginaţi că dacă vor trece prin aceste emoţii de câte trei ori pe fiecare semestru, vor intra stresaţi în adolescenţă. În timpul tezelor au porţile închise la şcoală, profesorii le reamintesc obsesiv că de aceste teze depinde viitorul lor“, spune Teodora Mihăilescu, mama unei eleve de clasa a VII-a. Fiica ei, Irina, a trecut pentru prima dată, în decembrie, prin emoţiile tezelor cu subiect unic.
 
„Eu am mai fost la olimpiada judeţeană de limba română, anul trecut, aşa că ştiam într-un fel cum o să fie. Dar a fost mai stresant decât mă aşteptam. În primul rând, la olimpiadă m-am dus de bună voie. Tezele am fost obligată să le dau şi să le iau şi cu note mari, pentru că vreau să intru la un colegiu de tradiţie din Craiova, „Carol I“.

CLUJ.
În timp ce reprezentanţii Inspectoratului Şcolar se declară mulţumiţi de adoptarea noului sistem de evaluare, o parte dintre dascăli consideră că este unul nereuşit. „Trebuie să punem degetul pe rană. Atunci când supravegherea nu este cinstită, şi nu zic că s-a dictat, ne furăm singuri căciula. Vin copiii cu note mari la admitere şi după primul semestru clachează“, explică Alexandru Bugariu, director al Liceului Teoretic „Gheorghe Şincai“ din Cluj-Napoca. (Au contribuit Mădălina Prundea, Gabriela Zanfir şi Raluca Pantea)

VALCEA

Corijenţi de nota 10

Tezele cu subiect unic sunt preferate Testelor Naţionale de către majoritatea elevilor din judeţul Vâlcea, deoarece, spun ei, au marele avantaj că se dau la fiecare sfârşit de semestru, când materia este încă proaspătă în mintea lor. „Învăţ ca pentru orice teză. E mai puţină bătaie de cap şi părinţii nu mai stau cu gura pe mine“, este de părere Silvia Marcu, elevă în clasa a VIII-a.

Unii dintre elevi ar vrea ca intrarea în liceu să se facă în funcţie de preferinţe. „Ideal ar fi să nu se mai dea niciun examen, să nu se mai ţină cont de nicio medie şi fiecare să se ducă la ce liceu îşi doreşte. Aşa, profesorii ne lasă să copiem la teză ca să luăm note mari şi noi tot nu ajungem la liceul dorit, că nu vrea computerul“, spune, dezamă git, Ionuţ Pătraşcu, elev în clasa a VIII-a.

În judeţul Vâlcea, prima sesiune a tezelor cu subiect unic a scos la iveală o serie de nereguli, în special în şcolile din mediul rural. Corijenţii clasei de la şcolile din Pietrari, Bărbăteşti, Băile Govora şi Băbeni au obţinut note de 9 şi 10 la matematică. Surprinşi de mediile foarte mari, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Vâlcea au deschis o anchetă. „Acolo s-a furat, iar profesorii din şcolile respective care i-au ajutat pe elevi vor fi sancţionaţi“, susţine inspectorul-şef Gheorghe Ciucă. (Nicoleta Ene)

ISTORIC

Câţi miniştri, atâtea proceduri

De la examenul de treaptă la tezele cu subiect unic. Aşa s-ar putea descrie, pe scurt, lungul şir al tipurilor de examinare care au fost experimentate pe elevi în ultimii ani. Astfel, în 1995 s-a pus problema unor examene cu subiect unic pentru toţi elevii care termină gimnaziul, cu aceleaşi bareme de notare şi corectare, pentru asigurarea obiectivităţii. În 1999, Andrei Marga a organizat pentru prima data examenul de Capacitate.

Ecaterina Andronescu este cea care a modificat sistemul de selecţie pentru admiterea la liceu. Astfel, din 2004, elevii nu au mai susţinut examenul de Capacitate, ci unul de Teste Naţionale. Deşi sistemul era diferit ca denumire, rigorile de evaluare au rămas aceleaşi, dar s-a modificat modul de calcul al mediei generale pentru admiterea în liceu.

Tot în 2004, Alexandru Athanasiu a decis să nu se mai organizeze a doua sesiune de Teste Naţionale. Cei picaţi au fost automat repartizaţi în colegii tehnice sau în şcoli de arte şi meserii. Anul trecut, Testele Naţionale au fost desfiinţate şi înlocuite de tezele cu subiect unic.

TEZE CU SUBIECT UNIC

Se susţin semestrial, în ultimele două clase de gimnaziu. În clasa a VII-a, elevii susţin probe la matematică, limba şi literatura română şi limba şi literatura maternă, dacă este cazul, iar într-a VIII-a se adaugă o probă, la alegere între istorie şi geografie. Notele obţinute, fără rotunjiri, contează în proporţie de 50%, alături de media generală a anilor de gimnaziu, la repartizarea computerizată în licee.

TESTE NAŢIONALE

Evaluarea se făcea la sfârşitul ciclului gimnazial. Testele conţineau probe la limba şi literatura maternă, limba şi literatura română, istorie sau geografie (la alegere) şi erau susţinute în centre de examen. Pe baza rezultatelor la teste, a mediei anilor de gimnaziu şi în funcţie de opţiunile elevilor pentru un liceu sau altul, se realiza repartizarea computerizată.

EXAMEN DE ADMITERE

Elevul dădea examenul în unitatea de învăţământ la care îşi depunea dosarul, iar lucrările erau corectate în centre judeţene. Repartizarea se făcea în funcţie de medie şi de profilul ales. În cazul în care nu obţinea o medie suficient de mare pentru liceul respectiv, elevul pierdea, practic, posibilitatea de a studia la o instituţie de nivel asemănător.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News