Astfel, la 14 aprilie, forţele aeriene şi spaţiale ale Rusiei, împreună cu forţele aeriene din cadrul Flotei Mării Negre, au derulat o operaţiune ce a vizat regiunea Krasnodar, litoralul rus al Mării Negre în regiunea Novorosiisk şi arealul Mării Negre până la strâmtori.

Scenariul exerciţiului a vizat recunoaşterea, identificarea ţintelor, ţintirea şi distrugerea ţintelor având ca obiectiv blocarea Mării Negre, interzicerea accesului capabilităţilor navale externe ale statelor NATO în a veni în ajutor, concomitent cu blocarea bazelor navale ale celor trei state NATO – România, Bulgaria şi Turcia. Exerciţiul a utilizat 9 aeronave de diferite tipuri şi cu misiuni aeriene distincte.

Astfel, recunoaşterea ţintelor din partea de sud-vest a Mării Negre, litoralul României, Bulgariei şi Turcia şi strâmtoarea Bosfor s-a făcut cu un avion de recunoaştere Su-24MR, a cărui misiune a fost aceea de a recunoaşte şi confirma ţintele inamicului convenţional. Apoi, un avion de radiolocaţie cu rază lungă de acţiune tip A- 50U s-a plasat în mijlocul Mării Negre, în zona internaţională, acolo de unde şi-a îndeplinit misiunea de control asupra operaţiunilor aeriene şi supraveghere a telecomunicaţiilor operative în întreg arealul Mării Negre.

Pentru partea de lovire a ţintelor identificate, au fost folosite mai întâi două bombardiere strategice Tu-160 care, din interiorul spaţiului aerian rus de deasupra regiunii Krasnodar Krai, au lansat loviturile convenţionale asupra ţintelor identificate şi convenite prin ordin la nivelul strâmtorii Bosfor. În scenariul exerciţiului, imediat după blocarea strâmtorilor şi a accesului oricărui vas în interiorul Mării Negre, operaţiunile au continuat cu blocarea acţiunilor bazelor navale ale statelor membre NATO litorale Mării Negre, respectiv România, Bulgaria şi Turcia.

În cadrul exerciţiului, această misiune a revenit unei escadrile de 5 aparate de atac Su-24M ale Regimentului Aviaţiei Maritime de Atac al Flotei Mării Negre şi s-a derulat direct în spaţiul aerian din partea de Sud-Vest a Mării Negre, în afara spaţiilor aeriene naţionale, fiind simulată distrugerea unor capabilităţi navale şi blocarea ieşirilor din porturi, respectiv crearea unei incapacităţi de acţiune a bazelor navale ale României, Bulgariei şi Turciei.

Interesant este că aceste exerciţii de recunoaştere şi blocare a strâmtorilor, respectiv de blocare a capacităţii navale a statelor NATO în Marea Neagră se desfăşoară în ajunul reuniunii Consiliului NATO-Rusia la nivel de ambasadori, care va avea loc la Bruxelles, la 20 aprilie. Astfel, potrivit interpretărilor unor asemenea acţiuni, Federaţia Rusă semnalează clar şi arată chiar determinarea în a utiliza forţa militară pentru a preveni desfăşurarea grupului naval al NATO în Marea Neagră pe care îl solicită cu insistenţă România, Bulgaria şi Turcia, pentru a fi amplasat în Marea Neagră şi a proteja din larg frontiera maritimă a zonei sudice a flancului Estic al Alianţei, aflat la 250 mile de peninsula Crimeea, anexată de către Federaţia Rusă.

Trebuie spus că exerciţiile urmează unei militarizări excesive a peninsulei Crimeea şi a Mării Negre, dar şi a respingerii de către Moscova a oricărei limitări în amplasarea de echipament militar nuclear în Crimeea, pe care o consideră parte a teritoriului său naţional, după acuzaţia lansată de către Preşedintele ucrainean Petro Poroshenko în cadrul Summitului Securităţii Nucleare de la Washington, de acum două săptămâni, privind intenţia amplasării armei atomice în peninsula anexată. Mai mult, militarizarea Crimeii a fost confirmată şi de către SUA, care a reproşat direct încălcarea de către Rusia a Tratatului INF, al forţelor nucleare cu rază medie în Europa.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.