EVZ Play
Exclusiv. Xi, mesagerul păcii între Rusia și Ucraina! Se termină războiul în 2023? Iată cel mai plauzibil scenariu. Video
Invitatul jurnaliștilor EVZ Robert Turcescu și Mirel Curea în podcastul HAI România, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, a analizat prin ce se aseamănă și prin ce se deosebește conflictul din Ucraina de Războiul Rece SUA - URSS. În funcție de acest aspect putem anticipa realist ce șanse sunt să se ajungă la pace în 2023.
Așa cum a observat gazda podcastului, Robert Turcescu, întrevederea de la Moscova este relevantă pentru întreaga hartă geopolitică a momentului și repune pe tapet tema unui nou Război Rece.
Efectele încheierii Războiului Rece „în coadă de pește"
„S-a ajuns într-un punct pe care nu mi l-am imaginat vreodată. (...) Am zis că s-a depășit momentul amenințării cu arma nucleară. Te gândeai înainte de mizeria cu Ucraina că se va ajunge din nou la o confruntare între America și Rusia? Marota vremurilor noastre erau încălzirea globală, lupta piețelor, monedă unică.
În context, co-moderatorul Mirel Curea a relatat o declarație surprinzătoare pe care un fost diplomat român redutabil, ambasadorul Ioan Donca, i-a făcut-o. „Îmi spunea de la jumătatea anilor 90, când am avut onoarea să-l cunosc la Ambasada României la Beijing: <D-le Curea, din păcate sunt prea multe nelămurite cu încheierea Războiului ăsta Rece în coadă de pește. Din păcate, e posibil să nu poată fi lămurite decât pe cale militară>. Eu nu-l luam în serios".
Criteriul etnic rescrie istoria contemporană
Chestionat de Robert Turcescu dacă ne putem aștepta ca războiul dintre Rusia și Ucraina, susținută de SUA și NATO, să se transforme într-un nou Război Rece, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a menționat tulburele deceniu 9 și alte conflicte majore cum a fost războiul din fosta Iugoslavie, dar și divizarea istorică a URSS. Invitatul a mărturisit că a fost martorul negocierilor pe aceste momente istorice care au marcat anii 90.
„Demantelarea atât a Iugoslaviei cât și a URSS, așa am avut șansa se discuta în sala de la Hofburg, de la OSCE, unde se discutau problemele privind securitatea europeană. Evoluția în mentalul celor din sală era foarte interesantă. De exemplu, în moment când în Iugoslavia a început războiul, 92-93, considerându-se că criteriul acestei gestici complicate a lui Miloșevici și a altora ar fi fost criteriul etnic, vreau să vă spun că state precum Franța, Grecia, Turcia - atenție, aceste state nu recunosc criteriul etnic - aveau foarte mari rezerve în a politiza subiectul. În acel moment reprezentanții diplomatici ai Iugoslaviei aveau un oarecare suport politic acolo în sală. Știți când s-a debalansat și s-a rupt acest echilibru? În momentul în care Miloșevici a început să tragă în propriul popor. Toți au basculat împotrivă", a explicat fostul demnitar în studioul EVZ-Capital.
Diplomația are limite în relația cu Rusia
Însă divizarea fostei Uniuni Sovietice a oferit alte observații interesante din punct de vedere al relațiilor internaționale, apreciază Cristian Diaconescu.
„Când a început procesul de demantelare a fostei URSS, eram la masă. Am nimerit, tânăr fiind, plăcuța cu URSS. În acel moment temerea era legată de redistribuirea nucleară. Marea realizare din jurul mesei a fost acordul din 1994, atunci când i-au pus pe ucraineni să-și predea armele nucleare. Budapesta sub garanția britanică și americană. Deci da, a existat în percepția generică acest subiect. În al treilea rând, o spun din practică, noi nu suntem obișnuiți să discutăm în condiții de război. Noi am avut după 90 un singur război, cel din Balcani. În condițiile în care o superputere intră în război precum Federația Rusă, atunci, credeți-mă, sunt limite în ceea ce privește proiectul diplomatic, proiectul politic.
Diaconescu: Premisele par a fi între armistițiu și tratat politic
În altă ordine de idei, fostul ministru de Externe consideră că intermedierea unei păci între Rusia și Ucraina de către președintele Chinei, Xi Jinping, va avea rezultate. „În acest moment există 3 variante teoretice: victoria totală, cea mai puțin plauzibilă, a unei părți. (...) Doi: armistițiul, în sensul că oprim violența, care evident că presupune un anumit tip de standby. În al treilea rând, tratat politic, adică adaugi la armistițiu niște componente politice. Acolo apare cu teritorii și chestiuni de acest gen. Premisele par a fi între armistițiu și tratat politic. Ce vreau să spun? Că va dura.
Chestionat de moderatorul emisiunii „dacă putem spera că războiul se va închide anul acesta", politicianul a negat categoric această ipoteză.
În ochii ciclonului
Constantin Boştină: “De ce m-am hotărât acum, la peste 30 de ani de la evenimentele din 1989, să vorbesc într-o carte despre statutul meu de fost secretar personal al lui Nicolae Ceauşescu? Pentru că practic parcursul vieţii mele a fost profund marcat de personalitatea lui Nicolae Ceauşescu, aşa cum a fost ea, cu bune și cu rele. În toată această perioadă, prin poziţiile ocupate în societate, am fost fie în relaţie directă cu Ceauşescu, fie foarte aproape de el”.
A fost perioada 1965-1989, când Nicolae Ceauşescu a fost liderul partidului și statului, una fastă sau una nefastă pentru România? Despre plusurile și minusurile din activitatea lui Nicolae Ceauşescu, despre meritele și greşelile lui, veţi afla parcurgând cuprinsul cărţii.
Volum recomandat de revista ”Evenimentul Istoric”
Recomandările noastre
