Acum, o informație bombă ne duce cu gândul la o acțiune dirijată. În exclusivitate, Evz.ro vă prezintă Marea Mușamalizare Ayahuasca. În România, drogul DMT de care vorbesc procurorii apare și dispare la fel de subit ca și efectul său.

Povestea Ayahuasca este ceva mai complicată decât pare la prima vedere. Pe lângă alte lucruri pe care le-am prezentat în articolele anterioare, Evz.ro a descoperit cum anumite persoane au încercat să șteargă urmele prezenței drogului în România, cu numai câteva zile înainte de prima acțiune a DIICOT, când au avut loc descinderi la o clinică din Harghita. Atunci, pe 22 noiembrie 2019, procurorii și mascații au prins primul ”lot” de consumatori de ceai Ayahuasca, după ce autoritățile din Germania le semnalaseră faptul că la Brașov se va primi, la un oficiu poștal, un pachet cu 3 kg de drog numit Mescalină. E vorba de un drog sintetic, extras dintr-un cactus din Peru, pe care specialiștii multor țări îl cataloghează ca ”substanță halucinogenă” și nu ca drog ilegal. Mescalina, în amestec cu ceaiul Ayahuasca ar conține, însă, un drog de mare risc, susțin surse judiciare, drog numit ”DMT”.

Conform Legii nr. 143 din 26 iulie 2000 republicată, DMT figurează pe Tabelul I al drogurilor periculoase, cu următoarea descriere: ”DMT = N, N-dimethyltryptamine2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine”. Legea privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri poate fi consultată aici. Și în Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, DMT e menționată la categoria stupefiantelor ilegale.

Dintr-odată, ceaiul Ayahuasca, celebru pe mapamond și la noi vândut pe OLX, a devenit drogul interzis, consumat în clinica chestorului Gelu Oltean. Acesta nu se ascundea că a făcut o cură cu acest ceai amazonian și chiar s-a lăudat, într-un interviu acordat Evz.ro în februarie 2019, că și-a recăpătat sănătatea consumând această băutură. Publicitatea clinicii era și ea la vedere, cu ajutorul unor vedete mondene, iar pe internet ceaiul Ayahuasca apărea ca fiind legal în multe țări. Inclusiv în România.

Informația despre ceai apărea pe Wikipedia. Până de curând. Iar în acest punct, intervine informația bombă a Evz.ro! Mai exact, am descoperit că cineva a modificat conținutul de pe Wikipedia, cea mai mare enciclopedie online, unde, până cu numai două luni în urmă România era menționată între țările în care Ayahuasca era permisă, adică este legală.

Martor: ”Știam că făceam parte dintr-un studiu pentru deschiderea glandei pineale”

Internetul e plin de informații referitoare la amestecul șamanic Ayahuasca, folosit de anumite triburi amerindiene din Amazon și nu numai. Pe Wikipedia există incvlusiv o listă cu țările unde drogul e legal, explicându-se și care sunt condițiile.

Se știa de faptul că la clinica Vanessei Youness, iubita fostului șef de la DIPI, chestorul Gelu Oltean, se consumă ceaiul halucinogen, dar, oficial, informația menționa că acest lucru se întâmpla în scopuri terapeutice. Sesiunile șamanice nu erau rare, ele aveau loc periodic, iar prețul plătit de clienți era de 550 sau 1.100 de euro, în funcție de condițiile de cazare pe durata ”tratamentului”.

În acest context, pe Wikipedia, România era menționată alături de alte cinci țări în care consumul drogului ar fi fost legal. Celelalte țări erau Costa Rica, Brazilia, Italia, Olanda și Peru. Conform informației de pe Wikipedia, în România ar fi fost legale: ”posesia, vânzarea, transportul și cultivarea” cu următoarea mențiune: ”legal pentru cercetări științifice și medicale, studii autorizate de medici doar în clinici și spitale”. Așa a apărut informația în cercuri largi că, de fapt, consumul de Ayahuasca era o cercetare medicală, supervizată medical, având ca subiecți persoane care sufereau de boli grave, considerate incurabile.

Toți martorii audiați în dosar au punctat același lucru: ”Participanții eram informați de la începutul ceremoniei că este singurul loc din Europa unde se poate consuma Ayahuasca în mod legal, întrucât făceam parte dintr-un studiu pentru deschiderea glandei pineale. Nu ne-a fost prezentat vreun document în acest sens, aveam încredere în cei care organizau”, a declarat la audieri Bogdan Vlădău, unul din martori.

În mod surprinzător, mențiunea că în Romînia este legal consumul de Ayahuasca a fost ștearsă de pe pagina respectivă cu exact o săptămână înaintea primei descinderi a procurorilor în acest caz. Pe 15 noiembrie, România dispărea din lista țărilor în care folosirea de Ayahuasca era menționată ca fiind legală, iar pe 22 noiembrie, la exact 7 zile distanță, procurorii DIICOT au descins la o locație din Harghita, acolo unde trebuia să ajungă o parte din drogul de la Brașov.

Și tot surprinzător, despre descinderea de la Harghita, nu a aflat nici fostul șef al informațiilor din Ministerul de Interne, nici generalul Gabriel Crețu, atunci în funcție, numărul 2 în SPP, ajuns în clinica Vanessei ca să se trateze.

Exclusiv evz.ro. Cum s-au șters urmele cu privire la legalitatea ceaiului

Istoricul editărilor pe Wikipedia e public. Evz.ro a reușit să găsească mențiunea inițială, valabilă din data de 27 decembrie 2018 până acum două luni, care, cum spuneam, a fost ștearsă. Ea poate fi consultată aici. În prezent, Wikipedia oferă o listă ”corectată”, privind statutul legal al Ayahuasca în diverse țări, de pe care lipsesc atât România cât și, mai nou, Olanda.

Ce este cu adevărat curios e că identitatea persoanei care a editat conținutul tabelului de la pagina respectivă, a fost  atent ascunsă. E de reținut că, pentru a edita conținut pe Wikipedia, trebuie să ai statut de administrator, și un cont cu care te loghezi.

În cazul de față, persoana care a intervenit a reușit să își ascunsă identitatea, tot ce se poate vizualiza despre ea fiind faptul că a avut un IP localizat în România, la București, în rețeaua UPC.

”România a fost scoasă de pe listă pe data de 15 noiembrie 2019‎ de către un utilizator care are o singură editare pe Wikipedia. Adresa de IP, publică, provine din București, România. Utilizatorul în cauză a refuzat să facă publică afirmația lăsată concomitent editării, și anume aceea că editarile anterioare, trei la număr, toate din data de 27 decembrie 2018, ar fi fost frauduloase (n.r. –  „All the three edits made on this subject were made by the same user (IP) without mentioning any source. Searching the internet I couldn’t find any other reference about ayahuasca being legal in Romania”), asta în condițiile în care nimeni nu își asumă rolul pentru altercația cibernetică.

E foarte curios următorul aspect: de ce ar vrea cineva din România, București, care nu are niciun istoric pe Wikipedia, să scoată România din tabel? Deci, motivul invocat de sursă nu e valid.

”Este evident că  persoana a acționat deliberat. Altfel, sunt 1  la 7 miliarde șanse ca o persoană să se trezească așa, tam-nesam, să scoată România de pe un tabel. Dacă ar fi fost vorba real de politicile Wikipedia, sigur scotea mențiunea României un editor care își lăsa username-ul”, a explicat pentru evz.ro un metaeditor Wikipedia independent.

În momentul de față, situația dosarului de la DIICOT este următoarea:

La mijlocul lunii trecute, chestorul, iubita sa și un britanic au fost reținuți pentru 30 de zile în dosarul de trafic de droguri instrumentat de DIICOT Brașov, măsura fiind menținută de Curtea de Apel Brașov, care a respins contestațiile depuse de inculpați.

Sursa foto: Jasminedirectory.com

Te-ar putea interesa și: