Recentele discuții publice legate de statutul ICR, culminând cu scandalul numirii Catincăi Nistori la ICR Londra, repun pe tapet problema sinecurilor în instituțiile de stat. Podcastul „Contrapunct EVZ” de vineri l-a avut ca invitat pe ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, care a dezvăluit ce se poate face, din punct de vedere politic, pentru controlul acestui fenomen al sinecurilor.

Deși controversele legate de numirile politice în institutele ICR (Institutul Cultural Român) sunt tot mai aprinse, pe data de 8 martie Guvernul Ciucă a făcut un anunț surprinzător. Guvernul va înființa 11 noi posturi de conducere și execuție pentru Institutele culturale din străinătate, inclusiv pentru înființarea unui nou institut la Tokyo.

ICR, o instituție „cu dedicație"

ICR a ajuns în centrul unor scandaluri publice după un lung șir de numiri politice la instituția condusă de directorul Liviu Jicman. Directorul ICR, Liviu Jicman, este susținut politic, de PNL. Deși absolvent al Colegiului Național de Apărare, fără studii culturale, acesta a fost numit directorul Muzeului Național Cotroceni, apoi director al Institutului Cultural Român. Și numirea vechiului membru PDL și PNL, Cezar Preda în fruntea ICR Paris a fost contestată, acesta, inginer ca formare, neavând nicio pregătire sau experiență în sfera culturală.

Cele mai mari scandaluri recente se leagă de fosta directoare a Teatrului Bulandra, actrița Catinca Maria Nistor. Comisiile de cultură şi de politică externă din Senat au acordat, miercuri, în unanimitate, aviz favorabil propunerii de revocare din funcţie a directorului ICR Londra, Catinca Maria Nistor. Libertatea a dezvăluit că aceasta stă în capitala Marii Britanii într-un apartament închiriat cu 6.500 de lire lunar, sumă plătită din bugetul statului român.

Lucian Romașcanu: Liviu Jicman n-are șef

„De ce a devenit sau redevenit ICR-ul o instituție care furnizează sinecuri?", l-a întrebat jurnalistul Dan Andronic pe Lucian Romașcanu. Invitatul în emisiunea de tip podcast „Contrapunct EVZ” de vineri a admis că problema sinecurilor este reală. Singura ei rezolvare ar fi posibilă numai în contextul schimbării legislației, a apreciat actualul ministru al Culturii în podcastul „Contrapunct EVZ", comentând și situația actualului director al ICR, Liviu Jicman.

„Este o tentație majoră să folosești instituțiile statului pentru diverse sinecuri. Pot să mă laud, și văd oamenii pe care PSD îi propune că nu mai agreează foarte tare această direcție. Dar ca să scapi de tentațiile astea trebuie să dai o coerență legislativă instituției.

În acest moment, cu toată bunăvoința d-lui Jicman, care e un tip care încearcă să facă, n-are șef. Șeful e Parlamentul. Cine te cheamă pe tine din Parlament să spună ia dă tu raportul? Oricât ai fi de bun, ai nevoie de cineva care să te țină pe direcție. Am vorbit și cu dumnealui, am vorbit și la Guvern. Poate că o lege de schimbare a subordonării ICR către Ministerul Culturii sau către premier (...) ideea e să ai o linie de raportare, o chestiune coerentă. Singura mea colaborare cu ICR în acest moment este pe târgurile de carte. Are un buget mic, abia se descurcă. Să dai 40-50.000 de euro pe un ICR pe an e nimic (...)", a explicat ministrul.

Prioritățile mandatului lui Lucian Romașcanu

În aceeași intervenție, ministrul Culturii a dat detalii despre inițiativele derulate sub mandatul său, subliniind că prioritatea sa o reprezintă refacerea patrimoniului național. Lucian Romașcanu a anunțat că au fost accesate mai multe fonduri pentru prioritizarea inițiativelor de refacere a patrimoniului. Social-democratul a recunoscut că ministerul pe care îl conduce va fi întotdeauna subfinanțat de stat. Demnitarul a mărturisit, de asemenea, că nu este foarte apropiat de lumea culturală a țării. Are însă o vastă experiență ca manager, ceea ce i-a permis să acceseze diverse fonduri pentru minister.

Senatorul recomandă ca instituțiile de cultură să nu mizeze exclusiv pe fonduri bugetare, ci să facă demersuri pentru atragerea de sponsori sau parteneri din zona privată, dând ca exemplu teatrele independente.

Tot pe linia priorităților Ministerului Culturii se află proiectele de digitalizare a resurselor culturii române, pentru care s-au obținut importante fonduri europene. Pe lista acțiunilor în derulare în mandatul social-democratului se mai află modificarea statutului lucrătorilor culturali, care nu se bucură de aceleași condiții ca artiștii cu contract permanent de muncă, a mai afirmat ministrul Culturii în podcastul marca EVZ-Capital.

Puteți vedea emisiunea AICI

 Ioan Burdulea a lucrat 16 ani (până în 1989) ca ofițer de contraspionaj Țări socialiste (unitatea anti-KGB) la Securitatea județului Dâmbovița. După 1989 a fost șef Serviciu Apărarea Constituției la Direcția Județeană Dâmbovița a Serviciului Român de Informații.În 2016 a scris cartea de memorii „În slujba adevărului – din amintirile unui ofițer de informații” (reeditată sub titlul „Vânătoarea de spioni” – Editura Evenimentul și Capital – 2022).Este membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. În 2017, cartea „În Slujba adevărului” a primit premiul Radu Petrescu al Societății Scriitorilor Târgovișteni.O istorie “cu cheie” a Securității din 1948 până în 1989 scrisă de un ofițer de contraspionaj. >>Volum recomandat de Evenimentul Istoric!CUMPĂRĂ CARTEA – CLICK AICI