Exclusiv. Iarna vulnerabililor. Cum își protejează statul cetățenii de frig?

Frig. Sursa foto: dreamstime

Pentru sute de mii de români, sezonul rece este o adevărată provocare, o adevărată alegere între mâncare, medicamente și căldură. Nu de puține ori, una dintre ele trebuie sacrificată. Frigul nu e doar o stare meteorologică, ci o vulnerabilitate socială, iar în România ultimilor ani, marcați de inflație, scumpiri la energie și inegalități persistente, vulnerabilitatea a devenit structurală.

În acest context, statul își asumă rolul de plasă de siguranță. Întrebarea este cât de densă este această plasă și câți reușesc, de fapt, să nu cadă prin ea.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) oferă o radiografie detaliată a măsurilor de protecție socială aflate în vigoare pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile la frig. 

La solicitarea Evenimentul Zilei, reprezentanții ministerului prezintă o imagine complexă a situației, au oferit detalii legate de ajutoare financiare, prestații sociale și intervenții comunitare, menite să atenueze impactul iernii asupra celor mai expuși.

Un nou pilon: venitul minim de incluziune

Una dintre cele mai importante reforme recente în domeniul asistenței sociale este introducerea Venitului minim de incluziune (VMI), aplicabil din 1 ianuarie 2024, printr-un angajament asumat de România în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat implementarea, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a Programului VMI, care se adresează celor mai vulnerabile persoane”, precizează oficialii de la Ministerul Muncii. 

Noul program a înlocuit două mecanisme mai vechi, adică venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei, într-o încercare de simplificare și eficientizare a sprijinului social.

Conform reprezentanților de la minister, VMI se adresează „tuturor familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse sau fără venituri, care se află în dificultate (din cauze socioeconomice, de sănătate și/sau care rezultă din mediul social de viață)”. 

Structura sa este duală, este format astfel dintr-un ajutor pentru incluziune, destinat combaterii sărăciei extreme, și un ajutor pentru familia cu copii, care urmărește prevenirea abandonului școlar și sprijinirea educației.

Despre câți bani e vorba?

Din punct de vedere financiar, cuantumurile rămân modeste raportate la costurile reale ale vieții. Ajutorul pentru incluziune poate ajunge la „366 lei/lună/membru de familie sau 533 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani”, în situația în care beneficiarul nu obține niciun venit, au declarat reprezentanții de la Ministerul Muncii. 

Este vorba, totuși, despre sume care, în plină iarnă, acoperă cu greu factura la energie, dar și celelalte nevoi esențiale.

Totuși, VMI încearcă să depășească logica ajutorului pur financiar. „VMI nu se rezumă la acordarea unei sume de bani”, subliniază oficialii, ci include „un pachet integrat de măsuri de sprijin în domenii-cheie, cum ar fi: ocuparea forței de muncă, serviciile sociale, educația, sănătatea și locuirea”. 

Filosofia din spatele programului este aceea a „incluziunii active”, menită să reducă „dependența de ajutorul social” și să „faciliteze reinserția pe piața muncii”.

Sărăcia energetică

Dacă venitul minim de incluziune este scheletul protecției sociale, ajutoarele pentru energie sunt, în mod evident, stratul care țintește direct problema frigului. România se află constant în topul statelor europene cu populație afectată de sărăcie energetică, un fenomen care nu înseamnă doar facturi mari, ci imposibilitatea de a asigura un confort termic minim.

În prezent, cadrul principal este oferit de Legea nr. 226/2021, care reglementează ajutoarele pentru încălzirea locuinței pe perioada sezonului rece și suplimentele pentru energie acordate pe tot parcursul anului. 

Potrivit răspunsului primit din partea ministerului, aceste măsuri sunt „financiare și non-financiare și sunt finanțate din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene”.

Ajutorul pentru încălzire diferă în funcție de tipul de combustibil, gaze naturale, energie electrică, lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri, și de nivelul veniturilor. La acestea se adaugă suplimentul pentru energie, un sprijin lunar menit să acopere parțial costurile curente.

Ajutoarele continuă și în 2026

„Aceste măsuri de protecție socială vor continua și în anul 2026 pentru persoanele cu venituri mici”, arată MMFTSS în răspunsul acordat. 

De asemenea, în paralel, Guvernul a introdus, prin OUG nr. 35/2024, un mecanism distinct de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în sărăcie energetică. 

Dizabilitate, urgență, supraviețuire

Pentru persoanele cu dizabilități, frigul se suprapune adesea peste alte forme de vulnerabilitate. În baza Legii nr. 448/2006, statul acordă „indemnizații lunare și bugete lunare complementare”, indiferent de venituri, în funcție de gradul de handicap. 

Ajutoarele nu sunt gândite exclusiv pentru sezonul rece, dar ele pot face diferența între o locuință încălzită și una expusă riscurilor.

Există și situații în care sistemul standard nu este suficient. Pentru „familiile și persoanele singure aflate în situații de necesitate cauzate de calamități naturale, incendii, accidente, epidemii sau alte situații deosebite”, statul poate acorda ajutoare de urgență, în bani sau în foloase. Acestea pot fi completate de ajutoare comunitare acordate de autoritățile locale, pe baza anchetelor sociale.

Hrana ca formă grijă socială

Într-o iarnă grea, mâncarea devine și ea o resursă de protecție. Pentru perioada 2025–2027, statul acordă tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde, în valoare de 125 de lei, o dată la șase luni. 

Beneficiarii sunt pensionarii cu indemnizație socială, persoanele cu dizabilități și familiile care primesc ajutor de incluziune.

Intervenția comunitară

Nu toate soluțiile vin sub forma unui transfer financiar. Conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, autoritățile locale, prin SPAS și DGASPC, furnizează servicii sociale de urgență și intervenție comunitară. 

Adăposturi de noapte, centre pentru persoane fără locuință, distribuirea de pături sau alimente, toate acestea sunt esențiale pentru protecția care devine vitală atunci când temperaturile scad sub zero.

În ansamblu, măsurile descrise de Ministerul Muncii conturează un sistem de protecție socială extins, dar fragmentat. Există programe, legi, ordonanțe, plafoane. Dar, există, de asemenea, o discrepanță evidentă între nivelul sprijinului acordat și costurile reale ale traiului, mai ales într-o perioadă marcată de scumpiri succesive.