Sociologul Bruno Ștefan a prezentat într-un interviu pentru EvZ care sunt profilele partidelor politice raportate la valorile religioase.

Ada Meseșan: În ultima cercetare sociologică efectuată împreună cu studenții dv. în cadrul unui proiect universitar, “Credințe și valori în societatea românească”, finalizat în luna martie, ați realizat profilele partidelor politice raportate la valorile religioase și la spiritualitate, așa cum sunt ele percepute de public. V-au surprins rezultatele?

Bruno Ștefan: Am remarcat unele stridențe asociate unui partid dar, în mare, datele rezultate nu diferă mult față de anii trecuți. Cert este că pandemia și efectele ei s-au făcut simțite asupra publicului.

„Votantul USR-PLUS își găsește în vulgaritate o superioritate morală”

Am remarcat că electoratul USR-PLUS are un radicalism care atinge vulgarul. Acest lucru s-a văzut public atunci când s-a lansat conținutul ambalat sub exprimarea “plăcuța suedeză”. Problema constă însă în faptul că acest electorat își găsește în vulgaritate o superioritate morală. Un fapt cel puțin discutabil.

Ada Meseșan: Cu cine doriți să începem?

Bruno Ștefan: Cu PNL pentru că este principalul partid aflat la guvernare. PNL este perceput de oameni ca fiind un partid indiferent față de ortodoxie. Este o realizare mare pentru acest partid. Cu un an în urmă, PNL  a fost ostil față de exprimările fenomenului religios. Vă aduceți aminte că în campaniile electorale din anul 2020,  instituțiile statului guvernate de PNL dădeau amenzi oamenilor, în biserică.

Reprezentanții autorităților au acționat de multe ori cu brutalitate, de aceea publicul a perceput PNL ca fiind ostil față de ortodoxie și de biserică. De la ostil în 2020  la indiferent în 2021 este un pas în față al PNL.

Ada Meseșan: PSD a câștigat din acest punct de vedere, prin comparație cu PNL?

Bruno Ștefan: PSD a rămas la percepția  cu o vechime  de peste 20 de ani: un partid formal apropiat de ortodoxie. PSD își urmează electoratul lui dar nu își asumă credința. Nu se lipește de ortodoxie decât formal. Așa îl percepe publicul.

PSD a susținut corupția care este o practică anti-creștină

PSD a avut o ostilitate veche față de Biserică provenită din comunism, partidul fiind continuatorul PCR după anul 1989, moștenire pe care a promovat-o și purtat-o și în anii 90. PSD nu are valori creștine, liderii partidului au susținut corupția. Care este o practică anti-creștină.

De-a lungul anilor, formal, liderii PSD s-au apropiat de ortodoxie pentru că se duceau la electoratul practicant care merge frecvent la biserică iar electoratul lor de bază este ortodox.

PSD are și relații speciale cu ierarhia bisericească. Un exemplu, lipirea totală la Constanța între PSD și ÎPS Teodosie . Sunt unii lideri ai PSD care îl iau în calcul pe Teodosie drept candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale din 2024. O copie a modelului cipriot: președintele din Cipru provine din rândul clerului bisericesc.

Ada Meseșan: Adrian Năstase când era premier și șef  al PSD a fost cel care l-a promovat pe Teodosie la nivel național.  În cinstea lui Adrian Năstase și cu acordul acestuia, Teodosie a făcut în anul 2002 prima slujbă de Înviere pe plajă, la Neptun. Slujbă care s-a finalizat printr-un concert rock subvenționat de Guvern. Liderul de atunci al PSD pare că seamănă cu liderii USR-PLUS de acum.

Bruno Ștefan: Ați adus vorba despre USR-PLUS. Este perceput ca fiind cel mai anti-ortodox partid din țară. Așa îmi apare în toate măsurătorile și în toți indicatorii. Votanții partidului  se declară ca fiind cei mai distanți față de biserică, de religie. Foarte puțini din votanții progresiști au spus că au citit Biblia, tot ei spun că au cele mai puține icoane în casă și sunt cei care cred cel mai puțin în Înviere.

Vă dau exemple comparate: în Înviere cred peste 70% de oameni la nivel național. La USR-PLUS procentul celor care cred în Înviere este de doar 48%. La PNL este de 70%, La PSD, de 83%, la AUR de 84% iar la PMP de 91%.

Progresiștii se declară ca fiind cei mai păcătoși și sunt mândri de asta

Votanții USR-PLUS nu sunt doar anti-ortodocși. Ei se declară ca fiind cei mai păcătoși. Au o plăcere a batjocoririi unor valori în general, nu doar a celor care țin de religie și de biserică. La ei păcatul este o virtute și au declarat că sunt mândri că păcătuiesc des. Sunt mândri de păcatele lor. Ca date, la întrebarea “Când ați păcătuit ultima oară?”, 37%, la nivel național au răspuns “azi”. Votanții USR-PLUS sunt în top cu 47%, alegătorii PSD înregistrează 29%, ai PNL, 20%, ai UDMR, 17%.

Votanții USR-PLUS susțin curentul “Black lives matter”

Segmentul electoral al USR-PLUS este radical. E genul de electorat care aruncă la gunoi valorile religioase. Au declarat că ei cred în căsătoriile de același sex, în transgender și în politeism. Pentru că nu cunosc biserica ortodoxă și credințele creștine le tratează cu dispreț și consideră că Biserica ortodoxă influențează negativ societatea.

Sunt susținători ai curentului “Black lives matter”. La fel ca omologii lor din America, vor rescrierea istoriei și desconsideră cultura. Votanții USR-PLUS fac parte din acest curent globalist numit progresism sau neomarxism.

Ada Meseșan: La polul opus se regăsește AUR?

AUR nu s-a disociat încă de profilul lui Șoșoacă, ruso-filă

Bruno Ștefan: Aproximativ. AUR este un partid creștin dar mai are și ceva influențe slavo-file pentru că AUR este încă perceput prin raportarea la senatoarea Șoșoacă. Care a declarat că este ruso-filă. AUR nu s-a putut încă disocia de acest profil al senatoarei Șoșoacă, filo-rus, dar votanții partidului sunt pro-ortodoxie și susținători ai curentelor pro-europene.

Ada Meseșan: Ați măsurat și PMP?

Bruno Ștefan: Am măsurat toate partidele. PMP este cel mai creștin-democrat partid, dar merge pe un culoar foarte îngust. Creștin-democrația e dezvoltată în România de protestanți și de catolici. Cei de la PMP încă nu s-au dezvoltat mai aplicat pe ortodoxie.

Pandemia a rupt parțial oamenii, de Biserică

Am remarcat efectele pandemiei asupra credințelor și religiozității oamenilor. Am înregistrat o rupere a Bisericii ca instituție,  de stat și a statului, de Biserică. Dar și a cetățenilor de Biserică. Pandemia a îndepărtat publicul de Biserică în proporție de 10%-15% din cauza lockdown-ului de anul trecut. Este vorba despre persoane care mergeau oricum mai rar la biserică iar interdicția ieșirii din casă a ajutat acest recul.

Pandemia a avut atât impact politic cât și religios. Reprezentanții USR-PLUS au vrut anul acesta să interzică, la fel cum a făcut anul trecut PNL, participarea oamenilor la Înviere. Reprezentanții PNL s-au opus acum și au spus că bisericile sunt deschise și oamenii pot merge la Înviere pentru că în 2020 i-au rupt pe oameni de Dumnezeu.

Liderii USR-PLUS au insistat la rândul lor și au spus, “nu e o problemă că se vor rupe și mai tare.” A dominat însă voința PNL.

Ada Meseșan: Care este structura socio-profesională și de vârstă a votanților partidelor analizate?

Bruno Ștefan: Publicul USR-PLUS este tânăr și foarte tânăr, de la 18 la 35 de ani. Maxim 40 de ani. Mă refer firește la masa largă. Excepții există în toate partidele. Ei trăiesc în orașele mari și majoritar au studii superioare.

Publicul PNL are între 35 și 60 de ani. Este un public activ, angajat sau antreprenor cu studii superioare și medii. Are valori naționale și trăiește în urbanul mare, mijlociu și mic. Dar are reprezentanți și în mediul rural. Este cel mai bine dezvoltat în Ardeal și în Banat.

AUR are un public preponderent stabilit în orașele medii și mici, în mediul rural și în diaspora. Dar are public și în orașele mari. Au un electorat preponderent mai tânăr aflat mai ales în Moldova, Dobrogea și Oltenia.

USR-PLUS și AUR sunt două partide stimulate să poarte o campanie unul contra altuia.

CITIȚI ȘI: Exclusiv EVZ. USR-PLUS e preocupat de lichidarea PNL și a primarului Capitalei, iar PSD crește. Interviu fabulos cu sociologul Bruno Ștefan