A fost şmecher pe vremea lui Ceauşescu şi e şi acum, la 58 de ani. Sunt pline tabloidele cu isprăvile sale. La televiziunile de scandal nu mai ai loc de el. Unii, când dau de el la televizor, schimbă canalul. Alţii, se uită fascinaţi la maxilarul său ce aduce izbitor cu cel al lui Fernandel.
Principala calitate care l-a făcut celebru e cea de fost tovarăş de pahar cu Nicu Ceauşescu. El însuşi e o beizadea comunistă. Tatăl lui Serghei, Paul Niculescu-Mizil, a fost înalt demnitar comunist. Serghei Mizil se laudă că, pe timpul acela, îşi permitea orice.
Acum are două cârciumi de lux în Bucureşti şi încă una la Mamaia. Şi acum îşi permite multe, dar nu să pocnească poliţişti. Controversatul Serghei Mizil are, însă, o oarecare credibilitate atunci când vorbeşte despre anii de dinainte de ‘89.
"Să scrii cu cuvintele mele!"
Excentricul fiu al fostului ministru al propagandei comuniste te întâmpină cu ochelari de soare, chit că în localul său de pe Maria Rosetti, "La Cena", e destul de întunecat. La brâu are o centură cu o cataramă uriaşă, de cowboy.
"Mi-a zis Victor Becali că l-ai făcut praf pe Giovani. Mă faci şi pe mine?", e circumspect Serghei Mizil. Omul are o prezenţă uriaşă în mass-media. Vorbeşte vrute şi nevrute. A rămas ceva nespus?
"Am foarte multe pe care nu le-am spus! Da’ nu vi le spun! O parte nu vor persoanele respective şi o parte…, mi-e scârbă mie de ăia ce nu recunosc că au fost în anturajul potentaţilor epocii respective!", schiţează Serghei un gest a lehamite. "Să scrii cu cuvintele mele!", se ambalează urmaşul fostului ministru comunist.
"Mă refer la ziarişti, politicieni, actori… Nu vreau să intru în polemică cu toată lumea că, oricum, sunt în polemică! Îmi place la «cameră »! Dacă nu-mi plăcea nu mergeam. Toată viaţa am făcut numa’ ce-am vrut!", explică Serghei Mizil misterul dezinhibiţiei sale când e filmat.
"I-am văzut pe paparazzi şi le-am arătat curu’!"
Pe mâna stângă are mai multe brăţări din piele: "Sunt de şarpe! Mi-au plăcut mie de mic…, de flower-power! De atunci îmi plac", e sincer bărbatul cu o faţă pe care nu ţi-ai dori s-o întâlneşti noaptea în lift. Serghei Mizil a fost pozat în cele mai diverse ipostaze. Chiar şi în fundul gol. E narcisic? "Nu! Mă calcă pe nervi treaba asta cu paparazzi! I-am văzut şi le-am arătat curu’! Ce să le fac? M-am gândit să fac o brigadă de paparazi să-i filmez, să le stric casele! Că nu-i bărbat să stea c-o singură femeie… Ce, tu stai?", te interoghează supărat vedeta TV.
Tatuajele, Paul Gauguin şi sifilisul
Serghei Mizil e tatuat ca un papuaş. "Am multe, pe braţe, pe piept şi pe lateralele torsului. De mic mi-au plăcut. Le-am făcut după Revoluţie… M-a impresionat pictorul Paul Gauguin. La o anumită vârstă, omu’ s-a tatuat şi a murit pe toată lumea! A terminat frumos! Ca şi mine, că am făcut arte plastice!", explică pictorul convertit în cârciumar misterul tatuajelor sale. Dacă a avut boli venerice, aidoma idolului său?: "Ca toată lumea, normal!". E sincer, până la capat.
A trăit cu piscină în sufragerie 
Nu se supără dacă-l faci beizadea comunistă. "Nu mă deranjează! Ăsta e adevărul. Nefiind comunist, am profitat cel mai mult de comunism, din moment ce am trăit cu piscină în sufragerie şi jacuzzi… Acolo unde e acum reşedinţa ambasadorului american, pe Kiseleff!". 
Dacă se simţea aiurea? "E o întrebare tâmpită! Cine le avea, nu stătea în ele? Să stea în casă de pământ sau în Militari, să sugă p… la pescari!", vorbeşte ca ultimul ordinar odrasla lui Paul Niculescu-Mizil. "Fac o paranteză, cu procesul în care vor ca Valentin (n.r. – Ceauşescu) să dea înapoi banii ce i-au mâncat de la tac’su! Sunt imbecili, penibili… Cică, a subminat economia naţională! Că alea erau furate… Păi, nu era preşedintele României?", se indignează profitorul acelor ani. Oftează: "Au rămas, oricum, aceiaşi oameni!". 
Are cârciumă italienească, da’ mănâncă româneşte
"Am avut noroc de la Dumnezeu să fiu favorizat!", exclamă Serghei la întrebarea când a fost mai bine pentru el, atunci sau acum? "Acum, fără discuţie, e mai bine. Atunci, lumea nu avea acces la ce aveai tu… Orice om normal se gândea… Noi plecam afară. Când ne întorceam, vedeam că nu toţi puteau să aibă maşina pe care şi-o doreau sau să trăiască unde vrea… Io nu făceam nimic fără tata… Acum, mă simt mult mai bine!", recunoaşte beizadeaua.
Acum, ca pe vremuri, tot la cârciumi mănâncă. Aceleaşi lucruri, spune el. "Rupeam restaurantele de mic! Da’ n-am nostalgii… Acu’ am restaurant italienesc, da’ tot româneşte mănânc! Ce-mi place mie, tochitură, sarmale, tuslama…’. 
A fost bişniţar 
Până la Revoluţie, pe lângă privilegiile de fiu de demnitar, Serghei Mizil făcea bişniţă cu electronice, blugi şi ţigări. "Nu era bişniţă. Era comerţ! Doar că nu aveai voie să-l faci! Mai bine îi zici contrabandă?", clipeşte des Serghei. De fapt, vameşii închideau ochii. Îl cunoşteau. Zice că, dacă nu se schimba regimul, ar fi rămas în Occident: "Azi nu eram p-aici. Eram în Germania. Cu toate că nu mi se potriveşte, cu virgulă, la cum sunt io!", bravează fostul bişniţar. 
SCRÂNTIT 
A bătut un struţ cu o scândură 
Cât de golan?: "Bă, să ştii, io am făcut golănii! Da’ am avut caracter şi n-am trădat! Am avut conflicte mari cu familia Ceauşescu. Puteam să fiu dizident la pas… Nu mă văd vagabond. Nu mă are nimeni la mână. Nu m-am implicat politic. Am zis adevărul şi nu poa’ să-mi zică nimeni nimic! În afară că m-au jignit trei preşedinţi că beau! Io beau de-o rup în două!".
Zice că e un pic mai zbuciumat, dar nu golan. "Am nişte reacţii pe care unu’ normal nu le are! De n-aveam poziţia pe care o aveam, eram la pârnaie", recunoaşte Serghei.
Ultima trăsnaie îi arată adevărata dimensiune: "N-am mai dat cu pumnu’, da’ am nişte ieşiri. I-am bătut struţu’ unui prieten. I-am dat cu un lemn în tâmplă. Să baţi struţu’ la 58 de ani, nu prea e normal!".

"Să pictezi, trebuie linişte şi o situaţie financiară. Să stau în ateliere, de foame, nu pot! Să dai două tuşe în cuţit şi să vină telefonu’: «A venit Garda, a fugit bucătaru’, etc». Eram cotat, înainte de Revoluţie, cu zece-cinşpe mii de mărci!"
SERGHEI MIZIL, pictor ratat 

HEDONIST PÂNĂ LA CAPĂT
N-a citit nicio poezie şi "mânca" generali pe pâine
A devenit celebru de pe urma lui Nicu Ceauşescu. Are un merit. Şi-a asumat relaţia. Alţii s-au lepădat. A povestit tot despre defunctul său prieten. Mai are ceva?
"Io ştiu ce-am spus şi ce n-am spus? Toţi cretinii l-au asimilat cu băutură şi femei! Aia a fost o perioadă! Apoi am luat-o fiecare pe drumul său! Alea, cu violurile, sunt aberaţii! Odată, la Pescăruş, îl legitima un plutonier şi el stătea! Păi, io mâncam generali! Am avut scandal în toate secţiile! Doar nu mă duceau la circă, că stăteam în parc şi citeam poezii… Io n-am citit în viaţa mea o poezie! N-am înţeles nici muzica simfonică, deşi am băut cu Nicuşor acasă la Ion Voicu! Că muistu’ ăla mic cânta la flautu’ fermecat!", se ia de Mădălin, fost tovarăş de şpriţ. 
Regrete. Azi nu mai poate să bată poliţişti 
A fost apropiat de familia Ceauşescu. "Corect şi cinstit, o perioadă am fost împreună… Ea voia să ne crească împreună, să fim educaţi. Proveneau din familii simple… Erau modeşti", îşi aminteşte Serghei Mizil. Se enervează: "Şi la proces… Să te împuşte unii şi să cânţi Internaţionala! Păi io le luam familia, copiii în p… Mâncam urechea unuia!", e admirativ Serghei. "Nu ştiu dacă mă înghiţeau. Eram destul de exagerat în ce făceam. Azi, un copil de demnitar poată să bată un general, un miliţian pe stradă sau o circă întreagă!? Acu’, îl daţi 50 de ani la ziare, până ia şi viaţa din el!".
"Rogulski spune chestii pe care un cretin le crede!" 
Serghei Mizil are altă părere faţă de recentele devăluiri despre viaţa familiei Ceauşescu: "După Revoluţie, mulţi oameni, care au fost demnitari şi au făcut parte din anturajul cuplului preziden ţial, bat câmpii rău! Într-un fel, e vina televiziunilor care cheamă oameni bolnavi mintal, sau sclerozaţi, care induc lumea în eroare. Mă refer şi la Rogulski, care spune nişte chestii pe care numai un cretin poa’ să le creadă! A zis că Ceauşescu a schimbat un proiect că a strănutat unu’! Cum să spui asemenea inepţii!?". Serghei gesticulează puternic. Pe pieptul păros îi atârnă un lanţ cu trei cruci. 
"Cum s-o «arzi» pe coana Leana!?"
Recentele dezvăluiri ale generalului Nicolae Stan, despre viaţa intimă a Elenei Ceauşescu, nu sunt pe placul lui. "Sunt neconforme cu realitatea!". Era curvă coana Leana?: "Haide, dom’le, termină cu prostiile! La aia îi era ruşine şi să zică p–ă! Se ruşina!". I-a pus coarne lui nea Nicu?: "Nu i-a pus, n-avea cum! N-avea curaj nimeni! Păi, cum s-o «arzi» p-aia? Şi numele i-l pronunţau în şoaptă. Pleşiţă era preş! Îţi spun io, n-o regula nimeni. Sunt poveşti!", turuie Serghei, cu un aer cunoscător.
Supărat e Doamne, supărat! 
"Noaptea, mai fur şi din case", râde Mizil la întrebarea dacă l-a afectat criza. "Da! Ca pe toată lumea. S-a dus totu’ la un sfert! Da’ am două cârciumi şi o emisiune”, mărturiseşte Serghei.
Se enervează: "După Revoluţie, securiştii erau dizidenţi! Acum scriu cărţi! De ce nu scrie Ion Diaconescu, un om cu demnitate!", e dezgustată fosta beizadea comunistă de cei cu care şi-a trăit tinereţea. "La noi nu-i capitalism, e bătaie de joc! Nu-i respectat dreptul la proprietate! E protecţie socială? În comunism era mai mare! Nu există pătură de mijloc", se supără pe viaţă Serghei Mizil.
"N-am fost sărac, ca Iliescu!" 
Spune că nu simpatizează cu niciun partid: "N-am apartenenţă politică sau simpatii… Toţi sunt încârligaţi! Nu există doctrine! Pe Ceauşescu, ăia din casă l-au trădat. A doua zi!". Vizavi de rege, Serghei Mizil e tranşant: "N-am nimic cu el. Da’ ştii câţi erau când l-au luat? Patru! Ştii câţi comunişti erau în ţară? Şase! Îţi spun io!".
Zice că e fericit: "N-am avut pretenţii mari! Nu m-am îmbolnăvit că ăla are Bentley, bani, sau altceva! Cu cine mi-a plăcut cu ăla am stat. Sunt cinstit! N-am fost sărac, ca Iliescu, muri-mi-ar cine ştiu io!", e enervat Serghei Mizil. Bate în retragere: "N-o da p-asta, că mă cert cu fraieru’!". 
OPŢIUNE
Se duce la TV ca să se facă de rahat 
E ranchiunos şi vulgar. "Azi mănâncă căcat mulţi prieteni ai mei care sunt politicieni. Şi cântă, să-i afle lumea!", e aluziv, tot la Mădălin Voicu, Serghei Mizil.
Se enervează şi se umflă ca un broscoi. "Tu’l în morţii mă-sii, ce să discute Ceauşescu cu noi!? Ce să ne spună el nouă? Îi tot trimitea p-ăia de la Direcţia a V-a, să nu mai bem, să nu mai facem! Toţi mint! Noi beam!", e dezarmant de sincer urmaşul lui Paul Niculescu-Mizil. Acum a lăsat-o mai moale cu alcoolul. "Mai beau, da’ mai rar. Când mă apuc de băut, beau o săptămână, mă fac de căcat cât pentru un an şi mă las…", se dă Serghei singur în gât. Spune că şi la televiziuni se duce tot ca să se facă de căcat: "Aşa mă simt io bine!".

Te-ar putea interesa și: