Evenimentul Zilei > Actualitate > EXCLUSIV EVZ. Fostul şef al spionajului militar, despre moartea lui Osama bin Laden
EXCLUSIV EVZ. Fostul şef al spionajului militar, despre moartea lui Osama bin Laden

EXCLUSIV EVZ. Fostul şef al spionajului militar, despre moartea lui Osama bin Laden

Analistul militar Gheorghe Rotaru, fost director general al Direcţiei Generale de Informaţii din MApN, explică, în exclusivitate pentru EVZ, semnificaţia şi consecinţele lichidării lui Bin Laden.

O lecţie de forţă şi de memorie

La ora la care apar aceste rânduri, marea majoritate a lucrurilor care trebuiau spuse despre anihilarea lui Bin Laden au fost deja enunţate. Statele Unite au dovedit că nu uită şi nu iartă. Vestea a fost primită cu entuziasm în oraşele americane, mai ales în New York şi Washington, oraşele "martir" ale Americii, euforia cetăţenilor americani ieşiţi în stradă demonstrând că prinderea şi pedepsirea celui care a declanşat atât de mult invocatul "război împotriva terorismului" au fost asumate nu numai la nivelul Casei Albe, dar şi la cel al americanului simplu.

În aceste condiţii, anunţul făcut de preşedintele Barack Obama a rezonat perfect cu ceea ce aşteptau concetăţenii săi. Şi nu numai ai săi. Dincolo de faptul că printre victimele atacurilor teroriste nu s-au aflat doar americani, solidaritatea manifestată instantaneu în rândul aliaţilor Americii şi chiar, să nu uităm, la Moscova a produs ulterior o concertare fără precedent a eforturilor pentru combaterea terorismului, în special a celui simbolizat de al-Qaida şi liderul ei, Osama bin Laden.

O mare victorie a SUA şi a Coaliţiei din Afganistan

De ce trebuie considerată această acţiune punctuală, cu foarte puţine forţe declarate (câţi oameni au fost implicaţi cu adevărat în operaţiune este o altă chestiune) împotriva lui Bin Laden, ca o mare victorie a SUA şi, prin extensie, a Coaliţiei care luptă în Afganistan? Aici se pot face o serie de aprecieri care ţin de metode, principii şi consecinţe.

La capitolul "metode" ar fi de remarcat saltul pe care îl fac forţele speciale americane, în special, dar şi serviciile de informaţii, în general (acestea sunt şi amintite în discursul preşedintelui Obama) în adaptarea la condiţiile tribale din Afganistan şi Pakistan. S-a reproşat SUA ca nu au exerciţiul "terenului", că duc războaiele de la nivelul stratosferei sau prin intermediul dronelor. Operaţiunea din Pakistan demonstrează că nici clasicele infiltrări în comunităţile locale, cunoaşterea terenului, utilizarea oportunităţilor oferite de sursele umane nu sunt străine forţelor speciale americane. Impenetrabila reţea teroristă a putut fi astfel penetrată şi Bin Laden, localizat. Iar acest lucru s-a produs destul de departe de regiunea care era considerată fieful organizaţiei, zona muntoasă de la graniţa afgano-pakistaneză.

O umbră a liderului de odinioară

La capitolul principii este, poate, de remarcat faptul că, deşi Osama bin Laden devenise, chiar în cadrul organizaţiei al- Qaida, o umbră a liderului de odinioară, nemaiavând, se pare, competenţe operaţionale, majoritatea mesajelor transmise în ultima perioadă aparţinând numărului doi, Ayman al-Zawahiri, el a rămas permanent principala ţintă a acţiunilor americane care l-au urmărit timp de zece ani pe o arie de câteva sute de mii de kilometri pătraţi. Se poate spune că, prin această acţiune, americanii pun punct speculaţiilor care explicau lipsa de rezultate în prinderea lui Bin Laden, prin "interesul" Washingtonului în existen ţa acestuia, pentru a avea o motivaţie în prezenţa SUA în Asia Centrală şi de Sud.

Nu, americanii l-au urmărit pe Osama din prima clipă când a devenit evident că el a fost creierul atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, au fost de câteva ori foarte aproape să-l prindă, iar când s-a ivit cu adevărat ocazia de a-l anihila, au folosito. În acest răstimp, au dislocat în regiune peste 100.000 de militari, alte câteva zeci de state – printre care şi România – au făcut la fel, evident la o scară mai mică, totul pentru a încerca să prevină o repetare a evenimentelor de acum un deceniu şi pentru a dezrădăcina implanturile extremiste şi teroriste din societatea tribală afgană.

Consecinţele dispariţiei unui lider terorist

Şi, iarăşi nu, americanii nu au ales momentul acestei acţiuni în funcţie de o agendă politică proprie, internă eventual, în care capturarea, uciderea lui Bin Laden ar fi putut fi speculate într-un sens sau altul. Aici putem vorbi şi despre consecinţele dispariţiei lui Bin Laden.

Situaţia din Afganistan rămâne complicată şi destul de dificilă pentru forţele internaţionale şi pentru guvernul afgan. Al-Qaida nu mai joacă de mult un rol important între grupările care se împotrivesc regimului de la Kabul, nu mai are structura organizatorică şi relaţionări în teren, nu mai poate influenta evoluţiile locale. Din acest punct de vedere, dispariţia liderului al-Qaida nu poate produce schimbări importante. Ceea ce este valabil la acest nivel se poate dovedi însă periculos de generalizat atunci când vorbim de elementele radicalizate, celule teroriste sau indivizi, pentru care Bin Laden are încă valoare de simbol. Mesajul preşedintelui american: "Trebuie să fim – şi să rămânem – vigilenţi, acasă şi în lume", arată faptul că dispariţia lui Bin Laden poate duce la acţiuni teroriste de răzbunare şi că mai e mult până departe în acest război împotriva terorismului.

Războiul din Afganistan a început din cauza lui Bin Laden, dar el nu se va încheia odată cu dispariţia sa. Aşa cum afirmam anterior, din punct de vedere operaţional, al-Qaida şi liderul ei nu mai contau pentru situaţia din teren. După dispariţia sa, simbolistica fostului lider terorist ar putea fi preluată de grupările radicale afgane sau asumată de structuri izolate ale al-Qaida. Odată cu venirea verii şi declanşarea "sezonului de luptă", forţele internaţionale vor afla, direct de la "sursă", dacă talibanii şi alte grupări care luptă împotriva guvernului de la Kabul vor fi mai puţin combativi după moartea lui Bin Laden. Probabil că nu.

Relaţiile americano-pakistaneze cunosc, prin intermediul acestei acţiuni comune (invocată astfel de preşedintele american şi sigur asumată şi de autorităţile de la Islamabad, fără ştiinţa cărora nu ar fi putut avea loc această operaţiune aeriană şi terestră la doi paşi de capitală), o limpezire necesară. Ceea ce va avea consecinţe şi pentru situaţia din Afganistan, acolo unde a început deja un proces complex şi de durată de predare–primire a responsabilităţilor de securitate.

Un eveniment important pentru militarii români

Este un eveniment important şi pentru militarii români din Kabul şi sudul Afganistanului. Desigur, prima întrebare care se pune este: ce va fi după? Dincolo de variantele de răspuns, asupra cărora s-ar mai putea, desigur, insista, contează faptul că războiul antiterorist înregistrează încă o victorie şi că ceea ce se poate afirma despre forţele americane (pregătire militară, adaptarea la realităţile locale, folosirea terenului) se poate extinde şi la militarii români. Nu e simplu şi nu e uşor. Cu câteva zile în urmă, patru militari români au simţit direct ce înseamnă războiul. Dacă tehnica şi pregătirea nu i-ar fi ajutat… ar fi fost o tragedie. Asemenea încercări vor mai fi, şi pentru români, şi pentru colegii lor din coaliţie.

Datoria faţă de victimele atentatelor din 2001

Dispariţia lui Bin Laden nu rezolvă, pe loc şi direct, problemele de securitate din Afganistan sau din regiunile nord-vestice ale Pakistanului. Şi, probabil, nici pe cele din Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. Prin acţiunea forţelor sale speciale, SUA îşi fac însă datoria faţă de memoria celor 3.000 de vieţi pierdute în atentatele din anul 2001. Aşa cum, participând alături de forţele aliate la operaţiunile din Afganistan, militarii români îşi fac şi ei datoria faţă de cei trei români care au pierit, pe 11 septembrie 2001, la ora 8.45, la etajul 103 al Complexului World Trade Center. Pe care nu trebuie să-i uităm.

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei
CITEŞTE AICI CUM A FOST UCIS OSAMA BIN LADEN