EXCLUSIV EVZ. Ministrul muncii, Ioan Botiş, a explicat într-un interviu pentru EVZ că subordonaţii săi ar putea primi stimulente luna aceasta, însă pentru septembrie

Ministrul muncii, Ioan Botiş, a explicat într-un interviu dat în exclusivitate "Evenimentului zilei" cum se vor acorda pe viitor stimulentele în ministerul pe care îl conduce, mergând pe ideea guvernanţilor de a recompensa doar performanţa: "Aceste stimulente se pot acorda în măsura în care se realizează criteriile de performanţă şi în măsura în care noi constatăm de la o etapă la alta că activitatea se îmbunătăţeşte şi este justitificată o plată suplimentară".

Acesta a declarat că angajaţii ministerului (adică cei din Inspecţia Muncii, Agenţia de Ocupare, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale şi agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, dar şi cei care lucrează în domeniul persoanelor cu handicap, al protecţiei copilului şi familiei) nu au mai primit aceşti bani din iulie, însă "nu cunoaşte" motivul sistării sumelor.

"Ar putea să primească stimulente din luna octombrie cei care, în urma evaluării la care se lucrează, au avut performanţe în luna anterioară, deci pentru luna septembrie. (...) În cazul meu, o să ţin cont de ceea ce face un angajat acum, din septembrie, de când sunt ministru. Nu eram ministru în iulie, august, luni în care nu s-au mai acordat stimulente", a declarat Botiş.

Oficialul a explicat că, atunci când a venit la minister nu a găsit un sistem managerial bazat pe criterii de performanţă vizavi de plata stimulentelor şi, ca atare, îi evaluează pe angajaţi doar din septembrie, de când e ministru, nu şi pentru cele două luni în care au fost sistate aceste beneficii. Însă, a declarat că, în acele luni, stimulentele date în minister "au reprezentat în mod egal 40%-50% dintr-un salariu, maximum".

Îmbunătăţiri la inspecţii

"Cred că e abordarea cea mai corectă şi cu această idee au fost de acord şi sindicatele, iar săptămâna viitoare (aceasta - n.r.) vom stabili de comun acord în ce măsură se impune acordarea acestor stimulente", a adăugat ministrul. El a spus că din evaluările făcute până acum reies câteva "zone" cu activitate îmbunătăţită, cum ar fi Inspecţia Muncii, Inspecţia Socială sau Agenţia de Ocupare.

Ministrul Botiş a vorbit şi despre intenţia de a creşte valoarea prefinanţării pentru proiectele europene de la 30% la 40% şi se gândeşte să le acorde inspectorilor de muncă statut de ofiţer judiciar, pentru a scoate la suprafaţă munca la negru. Pe viitor, există posibilitatea ca zilierii să achite contribuţii sociale. Însă, ministrul susţine că nu are încă un proiect de modificare a Codului Muncii.

EVZ: Care este situaţia stimulentelor pentru care mii de bugetari au oprit lucru timp de două zile? Ioan Botiş: E vorba de Ordonanţa 92/2003 - Codul de procedură fiscală. Aici intră angajaţi din Ministerul de Finanţe, al Muncii, al Sănătăţii - Casa de Sănătate şi parte din Ministerul Mediului - Garda de Mediu. Ordonanţa este în vigoare şi, dacă dorim să corectăm, acordarea acestor stimulente trebuie să intervenim pe corpul ei şi se poate modifica. Pot să discut doar de ceea ce se întâmplă la Ministerul Muncii: în lunile iulie şi august nu au fost acordate aceste stimulente, nici în septembrie, automat. Pentru septembrie încă se constituie fondul de unde se virează.

În mod corect şi clar, stimulentele se acordă pentru performanţă, acesta este rostul unor stimulente. Poţi să completezi un venit atunci când constaţi ca în sistem ai performanţe care justifică acordarea acestor stimulente. Instituţiile noastre lucrează cu asemenea indicatori de performanţă, dacă vorbim de ANOFM, Casa de pensii, Inspecţia Muncii, sunt instituţii care au criterii de performanţă şi cred că în mod just aceste stimulente se pot acorda în măsura în care se realizează criteriile de performanţă şi în măsura în care noi constatăm de la o etapă la alta că activitatea se îmbunătăţeşte şi este justitificată o plată suplimentară. Cred că e abordarea cea mai corectă şi cu această idee au fost de acord şi sindicatele. Săptămâna viitoare vom stabili de comun acord în ce măsură se impune acordarea acestor stimulente.

Ce diferenţă a fost la nivel de performanţă între luna iunie, în care s-au primit stimulente şi luna iulie, când nu s-au mai acordat? A scăzut brusc performanţa din Ministerul Muncii sau a fost o decizie politică?Eu vorbesc de evaluarea pe care o fac eu. Abordarea este a ministrului şi managementul ministerului îl asigur eu ca ministru. Abordarea managerială pe care doresc să o am şi care este în acord cu liderii sindicali merge pe această idee: dacă avem performanţe crescute de la lună la lună se impune o asemenea plată.

Să înţeleg că aţi făcut o evaluare la nivelul Ministerului Muncii? Evaluarea se face săptămânal, în unele cazuri, şi dacă vorbim de Inspecţia Muncii, se face o evaluare, o monitorizare zilnică. Trebuie să constat că în anumite zone, şi - dacă vorbim de Inspecţia Muncii - s-a constatat o anumită îmbunătăţire a activităţii, la Inspecţia Socială de asemenea avem targeturi foarte clare şi acolo pot să apreciez că există o anumită îmbunătăţire şi sunt în evaluare colegi de la ANOFM, de la Casa de pensii, dar primele evaluări arată că există o anumită imbunătăţire a activităţii.

Atunci cum justitificaţi faptul că nu s-au mai acordat aceste stimulente în iulie şi august?Eu pot să fac evaluarea doar pe ceea ce ştiu eu. Eu sunt de o luna în minister, dar când am venit nu am găsit această abordare managerială vizavi de plata stimulentelor. Abordarea mea este cumva matematică, pentru că mă interesează în mod clar evoluţia acestor indicatori, vreau să ştiu trendul acestor indicatori. Evaluând la o lună trendul, pot să spun că exista o tendinţă pozitivă, deocamdată.

Deci de ce nu au mai luat banii, dacă ei au muncit mai bine? Nu poţi să faci un trend pe o perioadă foarte scurtă, e nevoie de o anume perioadă, pentru că s-ar putea să existe sincope, la un moment dat să constatăm ca în luna a doua avem probleme de performanţă. Dar eu sunt optimist din acest punct de vedere, trendul după prima lună arată că s-au îmbunătăţit multe activităţi.

Despre ce lună vorbim? Vorbim de luna septembrie, eu sunt aici din 4-5 septembrie. Deci din luna septembrie putem discuta de prima lună, pentru că e singura pe care pot să o evaluez.

Dar oamenii erau obişnuiţi din 2003 să primească nişte bani în plus fără să existe neapărat un calcul baza pe indicatori de performanţă, din iulie nu şi-au mai primit banii... De acord, dar acum este alt ministru. Eu nu pot să fac aprecieri asupra activităţii domnului ministru Şeitan, fac aprecieri doar asupra activităţii mele. Şi în funcţie de evaluările pe care o să le am cu reprezentanţii lor. Am cerut şi liderilor de sindicat, dar şi Comisiilor partitare, care funcţionează acolo unde nu avem reprezentanţi în sindicat, să facă aceste evaluări şi cred că pe această abordare de tip managerial trebuie să mergem. Şi mi se pare corect ca atâta vreme cât există rezultate să existe şi o anumită plată - să spunem compensatorie - pentru cei care muncesc.

Aveţi o evaluare privind modul în care au fost acordate aceste stimulente care să nu fi ţinut de performanţă şi care să vă fi determinat să alegeţi un sistem de acest tip de acordare a stimulentelor? Pe ce v-aţi bazat atunci când aţi luat decizia de a aplica acest tip de sistem managerial bazat pe indicatori de perfomanţe? Mă interesau rezultatele, de aceea am ales acest sistem. Am luat situaţia încasărilor la Inspecţia Muncii, a controalelor, a nunărului de persoane găsite ca muncă nedeclarată sau înregistrate cel puţin statistic şi am considerat că această activitate trebuie să fie imbunătăţită. Mesajul meu a fost foarte clar: reuşim să creştem indicatorii în mod corespunzător, o să fie şi o abordare de tip stimulente pentru cei care s-au implicat. Dacă nu, nu poate fi vorba de un stimulent. E o muncă să spunem normală, de regim normal, şi stimulentul vine să completeze un efort suplimentar. Efortul suplimentar trebuie să se găsească în mod clar în indicatorii de performanţă. Acest tip de abordare mă interesează pe mine. (...) Merg bine ITM-urile, Agenţia de ocupare, Inspecţia Socială. Sunt mai multe instituţii care sunt evaluate, au fost evaluate unele din ele, şi va continua în perioada următoare.

Ştiţi cam cât cheltuia Ministerul Muncii pe aceste stimulente atunci când se acordau? Nu. Dar aş putea să spun că în lunile iulie, august, acel fond reprezenta în mod egal între 40-50% dintr-un salariu, maximum. În cazul în care aveau salariul 600 de lei brut, luau cu stimulente cam 800 de lei, o sumă mică oricum.

Credeţi că angajaţii dumneavoastră din minister au salarii care să-i motiveze să aibă astfel de performanţe? Mă refer la salariile de acum, reduse cu 25% şi fără stimulente. Aici lucrurile trebuie disociate. Ca-n orice companie, există oameni care muncesc foarte mult şi poate câştigă prea puţin pentru efortul pe care-l fac, dar în acelaşi timp sunt salariaţi care cred că nu acoperă practic opt ore de activitate şi sunt plătiţi prea mult.

Zilierii, "protejaţi" prin contribuţii

Aveţi o estimare legată de numărul celor care muncesc la negru? Nu vreau să mă aventurez în a expune o cifră. Vreau doar să menţionez că Ungaria are o populaţie de 10 milioane şi are 1,5 milioane care lucrează ca zilieri şi dacă facem un raport, am putea ajunge probabil la 1,5 milioane şi în România cred. Mai ales în zona agriculturii sunt foarte mulţi oameni care lucrează cu ziua şi din păcate nu există pentru noi, ca şi contribuabili.

Ce se întâmplă cu iniţiativa de impozitare a zilierilor români? Zilierii sunt impozitaţi, impozitul îl plăteşte însă doar firma angajatoare. În Ungaria, plătesc contribuţii la tot. În România, deocamdată vrem să vedem câţi lucrători avem în această zonă şi probabil că într-o primă fază vom discuta evfentual de o acţiune benevolă a celor care vor să contribuie la sistemul de pensii şi de sănătate, ca o asigurare facultativă. Cred că ar fi binevenită o asemenea propunere pentru că ar fi protejaţi atunci când ajung la vârsta de pensionare.

Zilierii abia supravieţuiesc din sumele câştigate, cum mai pot ei plăti contribuţii? Aceasta a fost ideea pentru care nu am impozitat deocamdată veniturile pentru cel care munceşte, l-am impozitat doar pe angajator. Ideea a fost până la urmă a angajatorilor. Ei au venit şi au spus: mă forţaţi să plătesc la negru şi nu-mi pot deduce cheltuielile. Dacă ei plătesc pe acel carnet de zilier doar 16% impozit pe venit, îţi deduc cheltuielile în contabilitate şi este în avantajul lor. Ne gândim ca sistemul să fie pus în valoare şi pentru cel care va fi angajat, dar după ce vom vedea care este rezultatul aplicării acestei legi. (...) Trebuie să vedem dacă este suportabil pentru angajaţi, dacă ar putea plăti 10,5% la pensii şi 5% la sănătate, de exemplu, nişte contribuţii reduse, dar care să vină în sprijinul lor.

Aveţi o statistică legată de câţi zilieri există în România? Carnetele de zilier vor fi luate de la primării, deci vom avea o evaluare destul de corectă a numărului de zilieri din România. (...) Eu am vrut doar să atrag atenţia asupra acestui fenomen şi cred că el trebuie scos la suprafaţă.

Care este poziţia ministerului Muncii modificarea Codului Muncii? Am auzit despre multe variante care ar fi de la Ministerul Muncii pe care eu nu le-am văzut. Ce să spun despre lucruri pe care nu le cunosc şi pe care nu le avem în dezbatere? Este un protocol semnat cu CSDR (Confederaţia ) prin care ne-am propus să intervenim pe legislaţia muncii, dar e în dezbatere Codul Dialogului Social, care nu are nici o legătură cu Codul Muncii. (...) E vorba de legea sindicatelor, legea patronatelor, conflictul colectiv de muncă, contractul colectiv de muncă, CES-ul, de unde noi vrem, ca şi guvern, să ne retragem, pentru că în toată Uniunea Europeană guvernul nu este reprezentat în CES.

Deci susţineţi că pe Codul Muncii nu există acum un proiect? E o abordare prematură, nu înţeleg de unde au apărut atâtea informaţii. Dar e prevăzut în programul de guvernare, e la Ministerul Muncii.

Vi-l asumaţi deci ca ministru actual al muncii? Discuţii pe Codul Muncii va trebui să-mi asum, pentru că este prins în programul de guvernare acest lucru şi la un moment dat probabil că, împreună cu partenerii sociali, vom deschide şi această discuţie, e inevitabil. Dar nu există nici un proiect scris la ora actuală. Vrem să creăm un Consiliu Naţional Tripartit, o înţelegere între patronate, sindicate şi reprezentanţii băncilor, cu medierea ministrului muncii, astfel încât să punem în valoare fondurile europene, vorbim de Fondul Social European. Vreau să creştem gradul de absorbţie a acestor fonduri şi foarte mulţi parteneri s-au plâns că au acces greu pe piaţa bancară. Şi este şi interesul nostru, noi gestionăm aproape 4,3 miliarde de euro pe POSDRU şi interesul nostru este acela de a cheltui, de a aduce aceşti bani în ţară şi atunci vreau să mediez aceste întâlniri.

Cum îi va ajuta concret acest parteneriat? În primul rând, se pot flexibila ghidurile şi aici putem colabora. De exemplu, putem defini, detalia foarte bine cheltuielile indirecte în ghiduri şi să facem ghidurile mult mai suple, mai simple şi mai uşor de înţeles. Vrem să venim cu propuneri de creştere a prefinanţării, de la 30 la 40%, astfel încât dacă ai câştigat un proiect de 100.000 de eruro să poţi să primeşti o prefinanţare de 40.000 de euro şi să ai cashflow-ul asigurat. Toţi s-au plâns de faptul că la un moment dat nu mai pot crea puntea aceea dintre banul cheltuit acum şi activităţile ulterioare.

Care e legătura cu băncile? Aici au fost mai multe discuţii. Una din discuţii a fost legată de susţinerea celor care derulează proiecte europene prin Fondul de garantare a întreprinderilor mici şi mijlocii, o altă discuţie a fost legată de posibilitatea ca prin EximBank să se susţină aceste activităţi, adică sumele complementare sau contribuţiile proprii. (...) Scopul nostru e să atragem acele fonduri europene şi să aducem bani în ţară. Dar dacă rămânem în situaţia de a fi contributori neţi către Uniunea Europeană, noi vom fi cei care vom susţine economia UE şi nu invers. La ora actuală cred că suntem pe un deficit de 100 de milioane, sau am fost în anii trecuţi.

În ce stadiu se află şi ce modificări propune Codul asistenţei sociale? Deocamdată nu are decât nişte linii directoare. Se numeşte proiectul legii privind prestaţiile sociale, în 5 noiembrie avem deadline pentru el. Ideea e de a încerca să unificăm prestaţiile şi de a stimula intrarea pe piaţa muncii este filosofia mea de bază. Pentru că eu cred că, pentru orice persoană din România, stimularea intrării pe piaţa muncii îl duce în zona de a deveni contribuabil şi nu asistat social, să încercăm să ducem pe piaţa muncii cât mai multe persoane, adică să-i sprijinim, să venim cu stimulente de venire pe piaţa muncii. De exemplu: un om se află într-o situaţie în care are un venit de 150 de lei, sunt atâtea tipuri de ajutoare care se acordă la ora actuală, şi mă duc pe ideea de a-i acorda încă 300 de lei - stimulent neimpozabil - numai pentru a intra pe piaţa muncii, separat. Pe lângă ce are el, 150 de lei, cu 300 de lei stimulent de la guvern şi cu ceea ce primeşte angajatorul pentru că îl angajează, fiind într-o situaţia defavorizată, aşa cum e pentru şomeri, suma se poate duce la 700-800 de lei. Practic, îl scot din acea zonă de subzistenţă, la 150 de lei e într-o problemă de securitate alimentară, şi să-l duc spre un venit de 600-700 de lei. Are un stimulent din partea guvernului şi un alt stimulent îl are angajatorul.

În plus cel asistat va primi şi salariu de la angajator. În ceea ce priveşte venitul minim garantat (VMG), nu-mi convine să-l ţin doi- trei ani pe VMG, mai bine îl duc pe piaţa muncii, cu acel stimulent de 300 de lei, şi din asistat social devine contribuabil. Chiar dacă eu cheltuiesc o anumită sumă, o dată ce-l aduc pe piaţa muncii, el deprinde utilitatea acelei munci.

Mi-am dat seama că lucrul cel mai periculos este să rămâi fără loc de muncă, pentru că-ţi creează alte deprinderi şi la un moment dat accepţi foarte greu să te întorci pe piaţa muncii şi trebuie să lucrezi mult mult cu omul acela să-l convingi că trebuie să se trezească dimineaţa, să fie responsabil şi este nedrept pentru cei care se trezesc în fiecare zi, se duc la muncă, din păcate mulţi câştigă foarte puţin şi trebuie să plătească încă un om care s-a obişnuit să stea în acea zonă de securitate alimentară. Pentru că la ţară, dacă ai o mică gospodărie şi mai ai un venit de tipul acesta financiar îţi convine, doar să stai în acea situaţie. Dar omul acela va fi pierdut pentru totdeauna pentru că tot timpul va fi obişnuit să primească, să i se dea.

De ce nu a existat o astfel de condiţionare legată de intrarea pe piaţa muncii până acum? Am schimbat legea VMG, este în parlament şi legea modificată asta prevede. Până acum era chemat o dată la trei luni. Se ducea două luni şi lucra în străinătate şi a treia lună venea şi îşi punea viza sau rezolva cu cineva, îşi punea viza, şi el lucra în străinătate. Ori acum trebuie să vină lunar, primarul trebuie să facă o situaţie de lucrări lunare şi să-mi scrie ce a lucrat acel om, se face pontaj în fiecare zi, 72 de ore, scrie dacă a fost la muncă şi ce a lucrat în ziua respectivă. Pentru că foarte mulţi, din păcate, nu cred că prestau într-adevăr activităţi în dezvoltarea comunităţii, aşa cum prevedea legea.

Nu vom mai avea atâtea ajutoare sociale pe noul Cod? Toate ajutoarele vrem să le unificăm pe un cod, nu va mai fi puzderia de ajutoare. Avem o abordare de tip familial, luăm toată familia în calcul. Este o familie compusă, de exemplu, din patru persoane, doi părinţi şi doi copii, şi vedem toate tipurile de venituri pe care le au. Problema cea mai mare pe care o am în momentul în care vin cu legea e aceea a sistemului informatic, care nu este integrat încă, astfel încât atunci când eu dau CNP-ul să ştiu toate tipurile de ajutoare de care beneficiază acea persoană.

Noi am demarat deja discuţiile pe cubul de date şi când va fi gata vom şti că acea persoană beneficiază de prestaţii, de asistenţă socială, servicii sociale şi ştim exact care e limita până la care am plătit pentru acea persoană şi ştim în ce zonă se află, dacă se află în situaţia de securitate alimentară sau în sărăcie relativă şi dacă îl scot din această zonă prin stimulentul de încadrare pe piaţa muncii.

Credeţi că va exista din partea angajatorilor şi a acestor oameni dorinţa de a lua acest stimulent pentru a intra pe piaţa muncii?Nu statul creează locuri de muncă, ci facilităţi. Eu pot doar să structurez zona socială şi să spun că aceasta e ideea mea de a te scoate din zona de asistenţă socială şi de a te duce în economia reală, productivă.

"Nu m-am gândit la diminuarea indemnizaţiei de creştere a copilului"

Va fi micşorată indemnizaţia de creştere a copilului? Au existat voci care spuneau de variante în lucru la minister în acest sens.Filosofia e aceeaşi, de intrare pe piaţa muncii. Ideea mea e să dau un stimulent mai mare dacă vrei să te întorci la muncă, acum e 100 de lei.

Şi o indemnizaţie mai mică? Nu m-am gândit la diminuarea indemnizaţiei, eu nu am pus niciodată aşa ceva în discuţie.

Dar plafonul acela maxim de 4.000 de lei a fost diminuat? Da, acum este undeva în jur de 3.400 de lei, s-a diminuat şi el cu 15%.

Alocaţia de stat e garantată? Garantată de Constituţie şi de mine.

De unde o să aveţi bani pentru majorarea stimulentului de revenire la muncă? Intensific controalele şi găsesc foarte multe persoane neîndreptăţite să primească indemnizaţii, ajutoare, putem vorbi de persoane cu handicap, cu venit minim garantat, pensionari pe caz de boală. Urmează să facem controale şi pe indemnizaţia de creştere a copilului, să vedem dacă sunt reale acele venituri declarate.

Până acum care sunt rezulatele verificărilor? Între 12% şi 25% cazuri ilegale constatate prin controale făcute pe toată plaja, începând de la VMG, persoane cu handicap şi invaliditate. La invaliditate cifrele sunt mai mici. Cele mai mari nereguli au fost pe VMG, au fost cazuri în anumite localităţi unde am ajuns la 40-50%. La persoane cu handicap, între 12,5%-16%. Pensionarii pe caz de boală sunt la Casa de Pensii, se fac reevaluări acum, au termen până la sfârşitul anului. Acolo verificările se fac de către o comisie centrală, pentru a nu fi expertizaţi de aceeaşi comisie locală care a acordat diagnosticul.

Cam câte persoane au fost scoase din VMG? Au fost date sancţiuni? Număr de dosare suspendate este 37.720, adică 24,13% din cele 154.432 verificate şi am acordat amenzi de 183.508 de lei pentru primari şi asistenţi sociali şi avem 2 milioane de lei sume câştigate pentru că am suspendat plata acelor ajutoare. E sumă lunară, dar ele se vor cumula pentru că s-a întins controlul pe patru-cinci luni, deci vor fi sume mult mai consistente, eu estimez undeva la 12% din sumele plătite acum pe VMG. Şi plătim acum pe lună aproape 47,5 milioane de lei pe lună. Şi din banii aceştia vreau să-i ducem pe cei asistaţi pe măsuri active.

Dar românii care primesc VMG ar putea fi folosiţi la lucrări publice de primari? Asta prevede noua lege. Primarul e obligat să vină la sfârşitul anului pentru anul următor cu un plan de dezvoltare al comunităţii, unde apare un deviz de lucrări, în care el spune că pentru anul următor îşi propune să aibă 300 de oameni pe VMG, de exemplu, şi pentru ei, la numărul de 72 de ore pe om, trebuie să facă lucrări de curăţat păşuni, şanţuri, plantat de flori şi el vine cu planul şi după fiecare lună trebuie să vină cu situaţia de lucrări, după aceea abia îi fac decontarea, pentru că noi îi dăm banii, de la agenţia de prestaţii. Te uiţi pe normativ, corespunde primeşti banii, nu, la revedere, nu primeşti banii.

Iar beneficiarii de VMG e obligat ca în fiecare lună să se ducă la şomaj şi să beneficieze de măsuri active, informare, consiliere, mediere şi formare profesională, ca şomerii indemnizaţi, pentru că le dau nişte bani de la stat. În cazul lui e mai grav, pentru că cel care este şomer a contribuit, în timp ce VMG sunt bani din buzunarul celui care munceşte şi care contribuie şi la şomaj, dar şi ca să-l ţină pe el acasă.

Cam la cât ar putea ajunge valoarea maximă a VMG-ului pe noua lege? Sunt mai multe trepte de evaluare. Poate ajunge, de exemplu, la 170, 180, 250 de lei venit maxim, în funcţie de ce are el în gospodărie. Baza Codului de asistenţă socială va fi ce are el în gospodărie, adică testările de mijloace şi de venituri. Deja am început să facem aceste testări pe ajutoarele de încălzire şi la venitul minim garantat.

Primăriile trebuie să verifice veniturile, le-am pus un target clar, ai 300.000 de locuitori, trebuie să verifici un număr minim de dosare. Văd dacă are maşină, tractor, grapă, înseamnă că omul are bani din alte surse, deci din munca la negru şi atunci reglez situaţia. Nu puteai să-ţi permiţi să ai atâtea, când tu figurezi că ai un venit de 200 de lei. Înseamnă că-ţi permiţi să plăteşti separat, ajutorul de încălzire nu ţi-l mai dau, te duci şi plăteşti.

"Mergem pe un salariu echitabil"

Va exista un pachet minim de ajutoare pe care îl va primi un român, indiferent ce are în gospodărie? Nu, pentru că se face o disociere clară între ce mijloace are şi ce venituri declară, când vine el la primărie să ceară ajutor. Anul viitor vom şti toţi beneficiarii de ajutoare ce au în gospodărie şi deja prima selecţie e făcută. Are maşină, are tractor, are combină, are atelier de tâmplărie, înseamnă că-şi creează nişte venituri, noi deja ştim că el are nişte venituri şi nu mai are rost să-i dăm noi ajutoare. Noi ajutoarele le îndreptăm în primul rând către cei nevoiaşi. Noi dăm acum ajutoare grămadă. Am dat pentru 3,8 milioane de familii ajutoare de încălzire, ori 2,9, cât e media familiei în România, ajungem la 11 milioane şi ceva de asistaţi social şi asta numai din ajutorul de încălzire. Pentru că atunci când dai un ajutor de încălzire, toată familia beneficiază.

Sunteţi de acord cu ideea că nu vor mai putea fi stabilite venituri salariale în sistemul bugetar prin contracte colective de muncă? Nu vreau să mă pronunţ pe acest subiect. Sunt unele contracte colective de muncă câştigate în instanţă şi acolo instanţa decide dacă acele venituri se pun sau nu în valoare. Mai există contracte în vigoare, unele au fost făcute pe doi ani.

Cum va arăta salariul minim pe economie în 2011?Sunt simulări deocamdată. Mergem pe un salariu echitabil.