În structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) acest lucru e cam…demodat. Nu se mai poartă. Nu se cade ca un polițist care țintește un post călduț să se pregătescă, să dea un concurs pentru avansare, examen pe care ar putea chiar să-l pice! E suficient să aibă pe cineva, undeva. Sus. Atât de sus încât acel cineva să-și permită să sfideze legea, adică Statulul Polițistului.

Evenimentul zilei a aflat care este ”rețeta”  care, în doar câțiva ani, poate propulsa un ofițer de rang inferior, care nu deține nici măcar conducerea unui birou, în cele mai înalte sfere al Ministerului Afacerilor Interne. Fără ca măcar să dea vreodată vreun examen!

”Biblia” polițistului

”Biblia” oricărui angajat al Poliției Române este Legea 360/2002. Adică ”Statutul polițistului”. Între filele documentului mereu adus în actualitate sunt ”prinse”, printre altele, drepturile și obligațiile ofițerilor și agenților, felul în care se pot face angajări și detașări, dar sunt specificate și care sunt modalitățile de intervenție sau când este permisă încătușarea.

Există însă în această lege și un capitol aparte care este, pare-se, preferatul șefilor din IGP și din MAI: acela care face referire la împuternicirea pe un anume post, într-o anumită funcție. Adică prevederea la adăpostul căreia orice ofițer cu grad inferior, cu câțiva ani de polișție în spate, poate fi pus ”cu mâna” într-o funcție de conducere fără să fi trecut prin fața vreunei comisii de examinare. Adică fără să susțină vreun concurs!

Concursul e obligatoriu, dar doar pe hârtie

”Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuțiilor unei funcții de conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o altă funcție de conducere(…). Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum șase luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru încă șase luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului”, este prevăzut la articolul 27 al ”Statutului polițistului”.

Cu alte cuvinte, un polițist trebuie doar să fie de acord să ocupe un post de adjunct sau de șef de birou, de serviciu, de secție, de sector, de inspectorat județean sau al poliției unui oraș, precum Capitala, de exemplu. Sau să accepte o funcție la vârful Poliției Române sau al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), unde aerul e tare, pe măsura puterii.

Șefii din Poliția Română agreează ”rotirea împuterniciților”

Medota împuternicirii în Poliția Română a dat uitării examenele clasice de promovare și a creat un sistem extrem de bine pus la punct de ”rotire a cadrelor” între ”împuterniciții” fără examen. Pentru a intra pe filieră, polițistul care ”vânează” o funcție de conducere trebuie să aibă, obligatoriu, o vechime de câțiva ani și minimum gradul de inspector sau de inspector principal, în funcție de postul pe care și-l dorește. Și mai are nevoie de ceva. De susținerea șefului direct care îl instalează pe post doar în baza unei note de fundamentare. A unei recomandări.

De aici încolo, totul ține doar de trecerea timpului pentru ca respectivul personaj să ajungă chiar și în vârful Poliției Române fără însă a susține vreun concurs. Trecerea anilor vine la pachet cu acordarea gradelor în termene mai mici, dar legale, și cu posibilitatea de a ocupa funcții cât mai mari în ierarhia Poliției Române.

De la simplu polițist, în vârful ierarhiei, fără nici un examen

”Să luăm exemplul unui lucrător obișnuit, care nu are nici o funcție. Dacă are trei ani de poliție și gradul de inspector sau de inspector principal șeful lui direct îl poate face șef de birou prin împuternicire. Îi dă cadou un post de conducere fără nici un examen. Doar cu o recomandare care se numește notă de fundamentare. În câțiva ani, maximum cinci, omul nostru poate ajunge, cu sprijin, comisar șef primind grade la termenul minim legal. Așa, de la șef de birou poate ajunge fără nici un examen șef al poliției unui oraș sau chiar în vârful Poliției Române. Au fost cazuri când șoferi sau foști sportivi au trecut în corpul ofițerilor și apoi, fără examene au ajuns capi în poliție. Doar prin împuternicire ”, ne-a dezvăluit Cristian Danciu, președintele Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP).

Posturile nu sunt scoase la concurs

Problema este că același capitol care face referire la posibilitatea de a ocupa temporar un post fără examen, pentru șase luni sau pentru un an, mai prevede ceva extrem de important. Scoaterea la concurs a acelor posturi pe perioada împuternicirilor temporare. Numai că șefii din MAI nici nu se gândesc la asta. Încalcă legea cu bună știință și merg pe principiul ”rotirii cadrelor”. Un împuternicit îi ia locul altuia prin transferuri făcute la expirarea acelei perioade de interimat. Fie în cadrul aceleași unități, fie între două inspectorate. Singurul impediment ar fi refuzul polițistului ”uns” șef fără să fi ajuns în sala de examinare. Ceea ce nu prea se întâmplă!

”Sunt niște marionete în mâinile unor păpușari”

”În momentul de față, s-a ajuns ca mii de posturi de conducere din Poliția Română să fie ocupate prin împuternicire, fără examen. Vorbim de un procent uriaș, de 70 la sută! Acești ”împuterniciți” sunt oameni controlabili sută la sută. Sunt niște marionete în mâinile unor păpușari. Și stau acolo atât timp cât fac ce li se spune. Cât timp răspund la comenzi. Pentru că din acel post pot ”zbura” doar dacă vrea cine l-a pus acolo sau dacă renunță el. Ei, împuterniciții nu au de ce să renunțe.

Au funcție, putere, salarii…Noi sindicatele am cerut mereu să se renunțe la acest sistem găunos care face doar rău Poliției Române. Pentru că un ofițer împuternicit într-o funcție de comandă nu-și va asuma niciodată o decizie. Va aculta de alte ordine. Chiar și politice. Cine vrea postul, să dea examen. Și când e titular, polițistul e sigur pe el, e greu de urnit de acolo și nu are obligații la nimeni. Numai că șefii Poliției încalcă legea și nu scot acele posturi la concurs”, ne-a mai spus sindicalistul Danciu.