Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au oferit astăzi un drept la replică în care recunosc utilizarea neonicotinoidelor la însămânțarea porumbului și a sfeclei de zahăr, cu scuza că au aprobat, legal, aceste acțiuni pentru că terenurile arabile din România ar fi asaltate de doi dăunători ale căror activități afectează în special culturile de porumb: „Tanymecus dilaticollis” și „Agriotes spp.”, pe numele lor populare – gărgărița porumbului și viermii-sârmă.

Termen-limită – cel mult 120 de zile

Dar să dăm curs explicațiilor venite din partea MADR, prin Autoritatea Națională Fitosanitară: „Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor în şi pentru situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor”.

Și urmează, întru lămurirea poporului, un citat dislocat dintr-un regulament-cadru, care prinde, însă, un amănunt interesant: „Conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, „în circumstanțe speciale, statele membre pot autoriza, pe o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare destinate să fie aplicate în mod limitat şi sub control, atunci când se consideră că astfel de măsuri se impun deoarece sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu mijloace rezonabile”.

Regulamentul CE 1107/2009

Așadar, autoritățile au aprobat utilizarea neonicotinoidelor la culturile de porumb și sfeclă de zahăr în ideea – susțin angajații MADR – de a elimina gărgărițele și viermii-sârmă.

„Pentru a face față atacului dăunătorilor de sol «Tanymecus dilaticollis» și «Agriotes spp.» cu care România se confruntă din ce în ce mai mult, dăunători care infestează suprafețe mari de teren arabil și care prin atacul lor în special la culturile de porumb pot provoca pierderi importante de producție și economice pentru fermierii români și implicit pentru bugetul național, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a autorizat utilizarea, conform art.53 al Regulamentului CE 1107/2009, a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb, precum și utilizarea în situații de urgență a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide”.

Negru pe alb

„În acest fel – apreciază în continuare angajații MADR – se reduce cantitatea de insecticide utilizate la efectuarea de tratamente în perioada de vegetație, insecticide care ar putea duce mult mai ușor la incidente de mortalitate a familiilor de albine și la poluarea mediului înconjurător”.

Mai mult: „Utilizarea insecticidelor neonicotinoide pe bază de imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin a fost restricționată în Uniunea Europenă, începând cu anul 2013, însă nu a fost interzisă”.

Ce nu specifică MADR

Asta nu înseamnă însă că aceste otrăvuri pot fi folosite la infinit. Mai ales că în România cultivatorii continuă să ceară, iar MADR să aprobe derogări după derogări (oficiale, cum altfel?) în fiecare an de atunci.

Rețineți că tot reglementările europene recomandă ca instituțiile abilitate să cerceteze și să găsească, în timp, soluții pentru tratarea plantelor cu substanțe care să nu decimeze albinele, fluturii etc.

N-ar fi fost rău ca angajații MADR să specifice și acest amănunt important în comunicatul trimis către EVZ. Sau poate că MADR a descoperit deja aceste tratamente, iar de la anul urmează să le implementeze în locul neonicotinoidelor, mortale pentru insecte în general. Că doar nu ucid (selectiv) doar gărgărițele și viermii-sârmă!

Formulări contradictorii

„Conform rapoartelor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) privind aprobarea substanțelor active imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin, acestea nu prezintă riscuri asupra sănătății umane sau riscuri asupra mediului înconjurător” – se mai specifică în textul MADR. Nu afectează mediul înconjurător? Adică, nu deranjează nici măcar activitatea viermilor-sârmă sau zborul gărgărițelor de porumb? Ce complicat! Și contradictoriu.

Întemeiat, nu nefondat

Oameni buni, plantele ale căror semințe au fost tratate cu neonicotinoide omoară albinele (le distrug abilitatea de a se orienta, astfel nu mai găsesc stupii, se rătăcesc și mor) și ceilalți polenizatori naturali. Otrăvesc mierea, fagurii etc., așadar pun în pericol și sănătatea oamenilor.

Da, articolul „Mâncăm cancer pe pâine. Ministerul Agriculturii a eliminat neonicotinoidele din floarea-soarelui, dar a permis otrăvirea porumbului” sădește panică în rândul populației – cum apreciază angajații MADR -, dar nu nefondat, ci întemeiat. Evenimentul zilei are datoria să-și informeze cititorii, să-i prevină, să-i ajute. Nu mai insist. Este vorba, până la urmă, de resorturile unei meserii.

Interviul pe care urmează să-l publicăm zilele următoare pe această temă va demonstra o dată în plus acest lucru.

Te-ar putea interesa și: