Discuțiile dintre sindicate și Ministerul Muncii pe tema stabilirii valorii pe care o va avea salariul minim pentru România au dus la un conflict deschis.

Blocul Național Sindical (BNS) a venit cu două propuneri concrete pentru modificarea procedurii de stabilire pentru salariul minim, propuneri care au fost însă respinse de reprezentanții ministerului.

Sindicatele consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru alinierea la standardele europene, în timp ce oficialii ministerului s-au arătat reticenți.

Tensiuni între sindicate și Ministerul Muncii. Propunerile BNS au fost respinse

Conform surselor, tensiunile s-au amplificat în timpul dezbaterilor, ambele părți aducând în discuție atât problemele economice ale României, cât și angajamentele internaționale asumate de țară prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

BNS a prezentat două variante pentru modificarea mecanismului de actualizare a salariului minim brut. Cele două opțiuni includ modalități diferite de raportare a salariului minim la câștigul salarial mediu și de actualizare periodică.

Ce presupun variantele propuse de BNS pentru salariul minim european

Varianta 1:

• Salariul minim să fie actualizat anual, în baza indicatorilor realizați, nu a celor prognozați, pentru o evaluare mai corectă a nevoilor lucrătorilor.
• Raportarea salariului minim la câștigul salarial mediu, cu poziționarea într-un interval de 47–52% din câștigul mediu brut prognozat. Această abordare ar ține cont de evoluția economică reală și de impactul social al actualizării salariului minim.
• Calendarul diseminării rezultatelor și consultărilor sociale include: - Analiza indicatorilor socio-economici și elaborarea unui raport anual pentru actualizarea salariului minim, până la 15 octombrie; - Consultări cu partenerii sociali și luarea deciziei finale privind salariul minim în luna noiembrie, pentru aplicare de la 1 ianuarie, anul următor.

Varianta 2:

Această propunere păstrează în esență mecanismul stabilit în proiectul de Hotărâre de Guvern (HG), dar actualizează datele folosind prognozele de toamnă, cele utilizate pentru elaborarea bugetului de stat.

Varianta include un calendar similar pentru analiza și consultarea datelor socio-economice, și decizia finală în luna noiembrie pentru aplicarea de la începutul anului următor.

Presiuni pentru implementarea Directivei UE privind salariul minim european

România trebuie să alinieze legislația națională la Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European, care vizează stabilirea unor salarii minime adecvate pentru muncitorii din UE, cu termen de implementare 15 noiembrie 2024. Această directivă cere ca salariul minim să fie stabilit și actualizat periodic, prin hotărâre de Guvern, după consultarea sindicatelor și a patronatelor, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) să desfășoare mai multe controale în sectoarele economice cu practici salariale problematice.

De asemenea, conform Directivei, angajații din UE ar trebui să fie plătiți inclusiv în timpul grevelor, măsură care ar avea implicații semnificative asupra negocierilor colective din România. Implementarea acestei directive reprezintă o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene prin PNRR și are ca obiectiv asigurarea unui nivel de trai decent pentru toți angajații din UE.

Mecanismele de stabilire a salariului minim: o privire detaliată

Pe plan național, mecanismul de stabilire a salariului minim are la bază o serie de criterii economice și sociale:

• Puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieții;
• Nivelul general al salariilor și distribuția acestora la nivel național;
• Rata de creștere a salariilor și productivitatea economică;
• Indicatori statistici ce reflectă situația economiei și pot fi folosiți ca bază pentru decizii viitoare.

Evaluarea gradului de adecvare a salariului minim presupune, de asemenea, o monitorizare continuă, bazată pe un set de indicatori anuali. Aceștia reflectă impactul economic și social al salariului minim, cu scopul de a menține salariul minim la un nivel cuprins între 50–52% din câștigul salarial mediu, în conformitate cu recomandările UE, dar și cu cerințele BNS (vezi variantele de mai sus).

Patronatele: Salariul minim trebuie să țină cont de productivitate

De altfel, și patronatele spun că ar trebui ca la stabilirea salariului minim să se țină cont de productivitate.

„Salariul nu îl poți stabili așa, pur și simplu. El trebuie corelat cu productivitatea muncii, pentru că altfel generezi inflație. Impactul costurilor cu salariile pe unitatea de produs este în industria alimentară de 6-15%.

O creștere a acestor costuri va genera automat o creștere a prețurilor produselor. Consider însă că nu suntem pregătiți ca țară. România nu are o economie consolidată, care să fie complet retehnologizată.

De aceea nu m-aș arunca în oferte populiste, pentru că riscăm să ajungem la o inflație ca în anii `90”, a declarat Dorin Cojocaru, președintele APRIL (Asociația Patronală Română din Industria Laptelui), exclusiv pentru EvZ.

Taxele salariale și cerințele Consiliului Europei

Un alt subiect intens discutat este reprezentat de nivelul ridicat al taxării muncii în România.

Consiliul Europei a solicitat printr-o rezoluție recentă (ResCSS(2024)15) ca România să revină asupra reformei fiscale din 2017, care a transferat aproape toate contribuțiile sociale de la angajatori către angajați, măsură considerată de sindicate drept un factor ce contribuie la creșterea poverii fiscale asupra muncitorilor.

Rezoluția subliniază că acest transfer al contribuțiilor sociale încalcă Codul European de Securitate Socială, care impune ca ponderea contribuțiilor sociale plătite de angajați să nu depășească 50% din totalul resurselor destinate asigurărilor sociale.

BNS: Presiunea fiscală asupra angajaților români este nejustificat de mare

Blocul Național Sindical (BNS) a cerut Guvernului să reechilibreze distribuția contribuțiilor, astfel încât acestea să respecte standardele europene, subliniind că presiunea fiscală asupra angajaților români este nejustificat de mare.

Totodată, organizația sindicală a solicitat Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii să își exprime public poziția în legătură cu această rezoluție și să includă măsuri concrete de reducere a taxării muncii în planurile fiscale viitoare.

„Blocul Național Sindical informează că a trimis Guvernului României o adresă oficială prin care solicită convocarea de urgență a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru identificarea soluțiilor privind transferul contribuțiilor de la angajat înapoi la angajator, așa cum cere Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei în Rezoluția ResCSS(2024)15 privind aplicarea Codului european de securitate socială de către România, Rezoluție adoptată în data de 10 iulie 2024” se arată într-un comunicat al BNS.

Pe scurt, BNS, declară că România încalcă din anul 2017 Codul European de Securitate Socială, când Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 79/2017, prin care contribuțiile sociale au fost transferate aproape în totalitate din sarcina angajatorilor în sarcina angajaților, iar Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei ne atrage atenția că trebuie operate modificările urgent de către Guvernul României în Codul fiscal.

În prezent, angajații asigură 63,5% din cheltuielile întregului sistem de protecție socială și 80,5% din cheltuielile sistemului public de pensii și sistemului de asigurări de sănătate.

Avocatul Poporului și CCR nu au mișcat niciun deget în scandalul privitor la salariul minim

Problema a fost dezbătută și în justiția constituțională, fără ca sindicatele să fi avut câștig de cauză în problema transferului contribuțiilor de la angajat, la angajator.

În 15 noiembrie 2017, BNS a sesizat Avocatul Poporului solicitând acestuia ca în baza atribuțiilor sale legale și constituționale să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea măsurii. Avocatul Poporului a refuzat, însă, sesizarea Curții.

Însă, în 2018, într-o cauză aflată pe rolul instanței, BNS printr-un afiliat al său a ridicat o excepție de neconstituționalitate sesizând în mod direct Curtea Constituțională (președinte Valer Dorneanu) și criticând această măsură.

La momentul respectiv, CCR a fost sesizată cu argumente care priveau afectarea drepturilor salariaților și a principiilor fiscalității echitabile. Unul dintre argumentele esentiale ale exceptiei de neconstitutionalitate a subliniat că măsura ar încălca atât standardele internaționale referitoare la protecția socială, prevăzute în Carta Socială Europeană și Codul european de securitate socială, cât și principiul justei distribuiri a sarcinilor fiscale între angajatori și angajați, prin crearea unei poveri disproporționate asupra salariaților.

CCR a decis că măsura se încadrează în marja de apreciere legislativă a Statului Român și nu afectează egalitatea sau echitatea fiscală, respingând excepția formulată. CCR a mai arătat la vremea aceea că măsura transferului contribuțiilor către angajat nu afectează direct nivelul protecției sociale, ci urmărește îmbunătățirea colectării contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, aspect ce intră, de asemenea, în marja de apreciere a Statului Român.