Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a decedat la vârsta de 65 de ani. O bacterie misterioasă l-a secerat în plină activitate. Fără ca medicina modernă să-l poată ajuta. Sassoli a murit cu doar câteva zile înainte de încheierea mandatului său de președinte al Parlamentului cu 705 de membri, care urmează să-și aleagă succesorul la Strasbourg săptămâna viitoare.

David Sassoli, fostul jurnalist și politician de centru-stânga italian era grav bolnav de mai bine de două săptămâni și a anulat toate activitățile oficiale în această perioadă. Președintele Parlamentului European, David Sassoli a fost internat într-un spital din Italia luna trecută din cauza unei complicații grave a sistemului său imunitar. Nu s-au dat alte detalii.

David Sassoli a murit cu doar câteva zile înainte de încheierea mandatului său de președinte al Parlamentului cu 705 de membri, care urmează să-și aleagă succesorul la Strasbourg săptămâna viitoare. El se lupta cu o boală gravă, inclusiv pneumonie, din septembrie și fusese internat de mai multe ori, cel mai recent pe 26 decembrie. Moartea sa, la scurt timp după ora 1:15 a.m., a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al său, Roberto Cuillo.

În septembrie, David Sassoli a fost dus la spitalul din Strasbourg, unde a fost tratat pentru un caz sever de pneumonie cauzată de o bacterie numită legionella. Ulterior, el le-a spus adepților săi pe rețelele de socializare că a suferit o recidivă în timp ce se recupera în Italia. A lucrat de la distanță în cursul lunii octombrie, reluându-și oficial atribuțiile politice în noiembrie. Dar a fost din nou internat în spital pe 26 decembrie, relatează presa italiană.

„Pneumonia este o fiară urâtă, de aceea important este să evităm recidivele, iar convalescența trebuie să fie adecvată”, a spus el pentruziarul italian Corriere delle Serra în septembrie.

Ce este Bacteria Legionella

Oamenii se pot îmbolnăvi de boala legionarilor sau febră Pontiac atunci când inspiră mici picături de apă din aer care conțin bacteriile cu pricina. Mai rar, oamenii se pot îmbolnăvi prin ingurgitarea apei potabile care conține Legionella. Acest lucru se întâmplă atunci când apa intră accidental în plămâni în timp ce o bei. Bacteriile legionella se găsesc în mod natural în mediile de apă dulce, cum ar fi lacurile și pâraiele. Bacteriile pot deveni o problemă de sănătate atunci când cresc și se răspândesc în sistemele de apă ale clădirilor create de om, cum ar fi capete de duș și robinete pentru chiuvetă.  Turnurile de răcire (structuri care conțin apă și un ventilator ca parte a sistemelor centralizate de răcire cu aer pentru clădiri sau procese industriale), saunele, fântânile decorative și rezervoare de apă caldă pot conține această bacterie.

Aparatele de aer condiționat pentru casă și mașină nu folosesc apă pentru a răci aerul, deci nu reprezintă un risc pentru răspândirea bacteriei Legionella. După ce Legionella crește și se înmulțește într-un sistem de apă al clădirii, apa care conține Legionella se poate răspândi în picături suficient de mici pentru ca oamenii să respire. .

În general, oamenii nu răspândesc Boala Legionarilor și febra Pontiac altor persoane. Cu toate acestea, acest lucru poate fi posibil în circumstanțe rare.

Persoane cu risc

Majoritatea persoanelor sănătoase expuse la Legionella nu se îmbolnăvesc. Persoanele cu risc crescut de a se îmbolnăvi sunt: cele de 50 de ani sau mai mult, actuali sau foști fumători, persoanele cu o boală pulmonară cronică (cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică sau emfizemul), persoanele cu sistem imunitar slab sau care iau medicamente care slăbesc sistemul imunitar (cum ar fi după o operație de transplant sau chimioterapie).

Totodată persoanele cu afecțiuni de cancer, persoanele cu comorbidități, cum ar fi diabet, insuficiență renală sau insuficiență hepatică sunt vulnerabile la bacterie.

David Sassoli, un politician remarcabil

 

Sassoli s-a născut la Florența, la 30 mai 1956 și, conform biografiei sale oficiale, a plecat la o vârstă fragedă ca jurnalist la ziare mici, înainte de a se muta la Roma pentru a se alătura personalului Il Giorno, un cotidian cu sediul central la Milano. În 1992, s-a mutat la televiziune, începând ca corespondent pentru TG3 și în scurt timp a devenit corespondent pentru programele de știri de la Rai Uno și Rai Due. A devenit corespondent special la TG1 în 1999 și a petrecut un deceniu gestionând principalele ediții ale programelor de știri ale canalului. A fost numit director adjunct al TG1 în 2007.

Sassoli a fost atras în politică de fostul primar al Romei, Walter Veltroni, care a fost primul lider al Partidului Democrat de centru-stânga din Italia, care a fost fondat în 2007 și căruia s-a alăturat Sassoli. Sassoli a fost ales pentru prima dată în Parlamentul European în 2009 și a fost șeful delegației partidului din 2009 până în 2014.

În 2012, a avut o candidatură eșuată pentru primaria Romei ca și candidat al Partidului Democrat, dar a fost reales în Parlamentul European în 2014 și, de asemenea, ales ca vicepreședinte al Parlamentului. S-a concentrat pe probleme de transport și a fost raportor pentru un pachet de reforme feroviare.

Sassoli a câștigat un al treilea mandat în 2019, poziționându-se ca vicepreședinte în momentul perfect în care căutarea Consiliului European pentru echilibrul partidelor în noua listă de conducere a UE a cerut un președinte al Parlamentului de centru-stânga.

Sassoli și-a petrecut o mare parte din mandatul său de doi ani și jumătate conducând Parlamentul prin dificultatea extraordinară a pandemiei de coronavirus, care a închis efectiv clădirile din Bruxelles și Strasbourg mult timp și l-a forțat pe el și pe administrația Parlamentului să conceapă metode de lucru la distanță.

El a contribuit, de asemenea, la conducerea unei negocieri dure asupra bugetului pe termen lung al UE, deschizând calea pentru stabilirea unui pachet istoric de buget și redresare de 1,8 trilioane EUR, care include atât finanțare tradițională, cât și datorie comună fără precedent.

La 10 noiembrie 2020, Parlamentul a ajuns la un acord cu Consiliul UE prin care se asigură adoptarea bugetului 2021-2027. Conform acordului, Parlamentul a câștigat fonduri suplimentare în domenii precum programul de cercetare - Orizont Europa și popularul program de schimb de studenți Erasmus.