Excluderea dreptului la repararea pagubei în cazul privării de libertate e neconstituțională – decizie CCR

Excluderea dreptului la repararea pagubei în cazul privării de libertate e neconstituțională – decizie CCR

CCR a stabilit, miercuri, că dispoziţiile din Codul Penal care exclud dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluţionat prin clasare sau achitare sunt neconstituţionale.

Excluderea dreptului la repararea pagubei în cazul privării de libertate e neconstituțională! CCR a constatat neconstituționalitatea soluției legislative din art.539 din Codul de procedură penală care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare sau achitare.

Luju a prezentat raportul în care judecătoarele Florica Roman și Aurora Popa de la Curtea de Apel Oradea au sugerat respingerea excepției. Curtea Constituțională a României a luat o decizie istorică. Miercuri, 3 martie, CCR a pronunțat prima hotărâre majoră din acest an.  Potrivit Luju, decizia desființează o barieră pusă de către Codul de procedura penală românilor care își cauză dreptatea. Este vorba de români care au fost reținuți, arestați sau deținuți abuziv, apoi au primit achitare ori clasare definitivă.

Excluderea dreptului la repararea pagubei! CCR a admis excepția de neconstituționalitate a art. 539

Mai exact, după 7 amânari întinse pe durata a 8 luni (click aici pentru a citi), CCR a admis excepția de neconstituționalitate a articolului 539, alineatul 2 din Codul de procedură penală. Acesta condiționa acordarea despăgubirilor de existența unei ordonanțe a procurorului sau a unei hotărâri judecătorești care să constate privarea nelegală de libertate.

Ne puteți urmări și pe Google News

Articolul 539 din Codul de Procedură Penală se referă la: „Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate.

(1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.

(2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată investite cu judecarea cauzei”.

Notă

Decizie de admitere: HP nr. 11/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 613 din 24 iulie 2019:

Stabilește că, în aplicarea art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, caracterul legal sau nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal a inculpatului achitat prin hotărâre definitivă nu se poate stabili pe calea contestației la executare întemeiată pe prevederile art. 598 alin. (1) lit. d) sau art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din Codul de procedură penală.

Sursa: Luju