Achitarea definitivă a presupușilor securiști Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, acuzați de implicare în omorârea inginerului Gheorghe Ursu, poate fi analizată dintr-o perspectivă mai rațională decât a făcut-o Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ambele instanțe - Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție - au ridicat întrebări cu privire la disidența pe care Gheorghe Ursu a manifestat-o față de regimul lui Nicolae Ceaușescu. Aceasta a condus la o dezbatere publică care s-a îndepărtat de argumentația juridică a achitării și a generat o reacție de compasiune naturală față de cazul unui om torturat și ucis într-un regim de dictatură.

Dosarul morții lui Gheorghe Ursu

Vineri, 26 iulie 2023, judecătorii supremi Valerica Voica, Constantin Epure și Alin Sorin Nicolescu au menținut sentința din 17 octombrie 2019, prin care judecătoarea Curții de Apel București, Mihaela Niță, i-a achitat pe ofițerii de Securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de Procedură Penală: „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

De asemenea, a fost achitat - și la fond și la apel - fostul șef al Securității, Tudor Postelnicu, pentru complicitate la infracțiuni contra umanității, însă el a decedat în 2017, înainte de pronunțarea primei instanțe.

„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de părțile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ștefan Olga și Ursu Sorana, precum și de părțile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne, împotriva sentinței penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, Secția I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017)”.

„În temeiul art.386 alin.1 Cod procedura penală schimbă încadrarea juridică a infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecata inculpații Pârvulescu Marin și Hodiș Vasile din art.439 alin.1 lit.e,g si k Cod penal in art.358 alin.1 si 3 Cod penal din anul 1969”.

În temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, se dispune achitarea inculpatului Pârvulescu Marin pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase, prevăzută de art. 358 alin. 1 și 3 Cod penal din anul 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, se dispune achitarea inculpatului Hodiș Vasile pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase, prevăzută de art. 358 alin. 1 și 3 Cod penal din anul 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal”.

Judecătoarea Niță a modificat încadrarea juridică într-un text similar care era în vigoare în timpul regimului lui Ceaușescu. Acesta se referă la Codul penal din 1969, care la art. 358 alin. 1 și 3 sancționa tratamentele neomenoase în cadrul categoriei mai largi a infracțiunilor contra păcii și omenirii (categorie cuprinsă în Titlul XI al vechiului Cod penal).

„Asasinii” lui Gheorghe Ursu, achitați definitiv

Inițial, dosarul a ajuns în faimosul „Complet negru”, format din judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir și Ioana-Alina Ilie. În primăvara anului 2021, după pensionarea lui Matei și Dragomir (urmare a scandalului provocat de condamnarea pe nedrept a avocatului Robert Roșu), cauza Hodiș-Pârvulescu a fost repartizată magistraților ICCJ Constantin Epure, Alin-Sorin Niculescu și Ștefan Pistol. În cele din urmă, Ștefan Pistol s-a pensionat și a fost înlocuit cu Valerica Voica.

„Pe cale de consecință, nu se poate reține că victima Ursu Gheorghe Emil este o „persoană căzută sub puterea adversarului”, atât timp cât opiniile sale despre regimul comunist și conducerea de stat și de partid nu au fost făcute publice, iar arestarea sa nu a fost dispusă de organele statului pentru opiniile pe care le-a consemnat în jurnalul său intim (așa cum s-a reținut anterior, victima a fost cercetată în stare de libertate pentru infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste, prevăzută de art. 166 din Codul penal), ci pentru o infracțiune de drept comun, respectiv operațiuni interzise cu mijloace de plată străine, infracțiune recunoscută de victimă, în condițiile în care, la percheziția domiciliară, au fost găsite la domiciliul său mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere.

Având în vedere cele anterior expuse, Înalta Curte constată că fapta pentru care inculpații Pârvulescu Marin și Hodiș Vasile au fost trimiși în judecată nu îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de tratamente neomenoase, fiind astfel incidentă o cauză care împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale, respectiv cauza prevăzută de dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală - fapta nu e prevăzută de legea penală”, se arată în motivarea Curții de Apel București, scrie luju.ro.