Întrebat dacă el crede în pandemie, fostul șef al SIE a spus că aceasta reprezintă o reală amenințare și a enumarat o serie de greșefi făcute de către cei care gestionează situația.

Sunt convins că este o amenințare reală, am cunoscut persoane care au fost contaminate de virus și nu am niciun dubiu din acest punct de vedere. Și ca urmare găsesc absolut necesară respectarea măsurilor. De fapt problema mea nu este cu existența sau nonexistența virusului, problema mea este cum e gestionată de către cei responsabili pentru soarta noastră.

Aici sunt două planuri, cel al acțiunii și cel al comunicării. Sunt pe același nivel de importanță cele două paliere. Evident atunci când le-am evaluat și am emis opinii am făcut-o exclusiv în baza datelor publice însă completate de exercițiul mai bine de 15 ani de membru în grupuri interministeriale, în grupuri mixte de lucru cu instituții, în celule de criză pe diferite teme, în grupuri de management al situațiilor de urgență.

Deci există o experiență prin care reușesc să citesc corect informația publică necesară. Și dincolo de erorile evidente pe planul de acțiune pe care le-am găsit, mie mi se par foarte grave cele făcute în planul comunicării pe care putem să le judecăm mult mai liniștit. Cele din planul acțiunii putem să ne gândim la problema cu testările, demararea atât de greoaie a unui proces radical de testare.

La noi, într-o lungă perioadă de timp singura măsură luată a fost închiderea în casă și amendarea celor care nu respectau aceste măsuri. Testările au început mult prea târziu. La fel de neinspirate mi s-au părut măsurile care au dus chiar dacă nu asta s-a vrut inițial la blocarea procesului la asistența medicală a bolnavilor cronici, lucru pe care îl constatăm azi cu impact major asupra sănătății acestora.

De ce a ales Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, să intre în hora politicii, lângă Victor Ponta

Faptul la fel de grav în planul acțiunilor că dacă în martie vorbeam despre faptul că nu avem ventilatoare și paturi în secțiile ATI, astăzi în iulie vorbim de exact același lucru deși a fost libertate totală de acțiune, fără proceduri rapide și accelerate ș.a.m.d.

Dar mie mi se pare că mult mai grave sunt erorile din planul comunicării, bâlbele, inexactitățile, contradicțiile, confuziile, iar implicațiile greșelilor în planul comunicării sunt mult mai grave decât cele pe care le cred comunicatorii. Noi trăim într-o zonă a comunicării de tip înalt contextualizate.

La noi de multe ori ceea ce nu se spune e la fel de important ca și ceea ce se spune. Formăm o opinie într-un ansamblu prin limbajul verbal versus limbajul nonverbal ș.a.m.d. Cele mai frecvente greșeli au fost cele reprezentate de mesajele contradictorii emise de autorități”, a spus generalul în rezervă Silviu Predoiu.

„Ultimele mesaje sunt urlate, nervoase, iritate”

Fostul șef al SIE a explicat că, în această situație, comunicarea trebuie să aibe accente de urgență, dar să fie transparentă și empatică.

Vă spuneam că la noi comuncarea e bazată pe ideea de înalt contextualizare. Ca urmare la noi este la fel de important atunci când ni se spune să purtăm mască tot timpul în spații închise și la fel de relevant când vedem persoana care ne cere umblând fără mască. Procesarea celor două lucruri este de importanță, mai mult chiar în cultura occidentală contează ce se spune, ce nu s-a spus nu contează.

În schimb la noi cele două mesaje au valoare egală și nu fac decât să confuzeze benefiaciarul acestora. La fel de confuzant este atunci când actori politici, comunicatori desemnați, văzuți și percepuți de public ca având valoare egală atât ca validare oficială cât și ca expertiză, se contrazic fie în același timp, fie la distanță de 1 zi,2, pe numărul de spitale, pe numărul de cazuri, ș.a.m.d., generăm confuzie.

EVZ TV. Generalul (r) Silviu Predoiu. „E inevitabil! Alegerile ar trebui să fie amânate”

La asta mă refer când spun că a fost foarte prost gestionată comunicarea, ceea ce a făcut ca să nu se poată conta pe suportul și obținerea confirmării voluntare a populației. Atunci când nu știi să comunici, nu poți să-ți asiguri nici suportul, nici conformarea voluntară. De aceea e nevoie de atâtea mai mult sau mai puțin mascate amenințări și presiuni la amenzi, la sancțiuni, ș.a.m.d. pentru că nu reușești să convingi.

Comunicarea în principiu în situație de criză trebuie să aibe accente de urgență, dar să fie transparentă și empatică. Accentele de urgență pentru a transmite țintei nevoia de a lua măsuri rapid, transparența pentru a consolida încrederea și empatia pentru ca cel pe care dorești a-l influența să simtă că și el trăiește aceleași dileme ca și mine. Ultimele mesaje sunt urlate, nervoase, iritate.