Evz Play. Târgu Mureș 1990. Ce rol a avut armata din Transilvania în planurile lui Ceaușescu. Primele grupări paramilitare din Ardeal

În contextul în care, în deceniul 8, România a devenit ținta agresiunii marilor puteri de pe Flancul estic, puterea comunistă a decis să se mobilizeze. Află detalii incendiare despre contextul tulburelui deceniu 80 și legătura cu conflictul interetnic din 1990, alături de prof. Florian Bichir, jurnalistul Dan Andronic și generalul Mircia Chelaru, fost șef al Marelui Stat Major, cel care a evitat un măcel în Ardeal.

„Toate structurile informativ-operative vecinilor noștri, tot conclavul informativ obedient KGB s-au lansat pe aceeași temă: cum să aducem la ordin România. S-a reușit crearea Planului Armonia numai pentru 5 zile, am crescut de la două armate la patru”, a explicat Mircia Chelaru.

„Era un joc de propagandă și strategic”, au adăugat moderatorii emisiunii. Armatele puternice au fost păstrate în Transilvania și la București, a afirmat gen. Chelaru. ”Începând cu 1986 s-a observat mișcarea unor grupări paramilitare de pe spațiile vestice, rezilienții de atunci. Au apărut fel de fel de formatori de opinie. A început propaganda egalității între cultele etnice religioase. Din 1986, când a venit noul ministru, Milea, s-a trecut la curățirea tuturor forțelor din gărzile patriotice din Transilvania, care intrau în compunerea forței combative din România”, a relatat invitatul.

„Existau informații foarte clare că urmează probleme în Ardeal”, a punctat Dan Andronic. „După întâlnirea de la Malmö din 1986, au apărut suficiente informații despre noul plan de reașezare a structurii fizice a noii ordini (n.r. - a Pactului de la Varșovia). Între ei s-a decis că România va rămâne în sfera de influență euro-asiatică. România era țintă de agresiune din toate punctele de vedere.

Cum se impozitează o pensie de 4.000 de lei. Acesta este calculul

Ciclon în Marea Neagră. Meteorologii explică fenomenul de pe litoral

Însă, ca în orice stat totalitar, puterea comunistă a decis că va rezolva problema, însă abordarea a fost falimentară. Pe partea transilvană s-a mizat foarte mult pe disjuncția interetnică și pe segregaționismul inter-confesional. Aceste probleme au răbufnit imediat după 1990”, a detaliat gen. Chelaru.

Ediția completă a emisiunii poate fi vizionată la acest link.