Evenimentul Zilei > EVZ Special > EVZ CHIȘINĂU. Moldoveni care au reuşit. Valentina Vidraşcu, creatoarea care a reinventat ia românească
EVZ CHIȘINĂU. Moldoveni care au reuşit. Valentina Vidraşcu, creatoarea care a reinventat ia românească

EVZ CHIȘINĂU. Moldoveni care au reuşit. Valentina Vidraşcu, creatoarea care a reinventat ia românească

Creează superbe haine de inspiraţie folclorică, iar iile sale stilizate au cucerit iubitorii de frumos. Creaţiile Valentinei Vidraşcu împletesc, în ţesătura lor minuţioasă, tehnica şi rigoarea cu respectul faţă de valoarea costumului tradiţional românesc.

Dar drumul până aici nu a fost deloc uşor, iar povestea ei de viaţă este …chiar o poveste! Din 1999, când a lansat prima colecţie inspirată de costumul popular românesc, Valentina Vidraşcu a continuat să creeze, cu perseverenţă, colecţii care valorifică portul naţional românesc şi simbolurile acestuia, dăruind o nouă identitate unor piese vestimentare precum ia, catrinţa, bundiţa, brâul…

Lume originală

Colecţiile sale poartă nume mai mult decât sugestive: “Deo sole”, “Etnos”, “Hora”, “Blouse roumaine” sau “Drăgaica”, iar ţinutele sunt lucrate din stofe şi mătăsuri naturale.

Din primul moment în care am păşit în showroom-ul  ei din Bucureşti, situat pe strada General Berthelot nr. 5, mi s-a dezvăluit în faţa ochilor o lume originală. În spaţiul casei de secol XIX, amenajată de către arhitectul Attila Kim, paşii mi s-au rotit admirativ în jurul veşmintelor, pierzându-şi zgomotul în covoarele lucrate manual, aduse din Basarabia.

 „Din patul meu vedeam Nistrul şi o fâşie de pădure"

Valentina Vidraşcu s-a născut în Transnistria. „Am avut o copilărie  foarte fericită acolo. Părinţii mei erau din Basarabia, din satul Molovata veche, judeţul Orhei, dar a trebuit să plece în Transnistria, în Corjova. Am crescut în nostalgia mamei faţă de Basarabia. Mama duminicile pleca la biserică în satul ei natal şi mă lua şi pe mine, mergeam cu vaporul pe malul Nistrului. Am crescut pe malul Nistrului: aveam patul afară, în grădină, sub doi vişini. Din patul meu vedeam Nistrul şi o fâşie de pădure".

Valentina nu poate uita farmecul copilăriei sale: „Când mergeam la cules de roşii, ţin minte că ne murdăream  cu tulpina roşiilor, care era de un verde crud. Eu mirosul acesta îl ţin minte şi acuma. Mergeam primavara la cules de cireşe şi vara la cules de mere”.

Cele mai frumoase broderii

De când era mică îi plăceau hainele. „Mama mă îmbrăca atât de frumos… Ţărancă înţeleaptă cu patru clase la români şi avea o voce… Toţi îi spuneau  Basarabeanca. Mama avea nişte rochii  frumoase cusute la români, în Basarabia. În casă paturile aveau perdeluţe albe din bumbac brodate de mama şi erau călcate în pliuri. Şi pe pereţi erau atârnate covoare vechi, icoane impodobite cu prosoape şi la geamuri erau perdeluţe brodate. Toate perdelele din casă erau brodate şi împodobite cu dantelă croşetată manual.  Casa noastră era o casă ca un Muzeu al Satului. Mama făcea cele mai frumoase broderii şi m-a învăţat şi pe mine să  brodez”. Valentina a terminat şcoala medie în Corjova, a absolvit Filologia la Chişinău, şi a fost o vreme ghid. În 1997 a înfiinţat o agenţie de modele şi o şcoală de modele, apoi a realizat prima colecţie: Deo Sole. “Mi-am dat seama că trebuie să fac ceva inspirat de portul popular. Şi aşa a început totul. Eu tot ce am port cu mine, aşa le spun şi celor doi băieţi ai mei, în orice situaţie pot să mă descurc”.  

Odă României

“Consideri că ai reuşit în România? Da, consider că am reuşit, pentru că am creat un produs: o ie stilizată, care nu-i copiată, care e frumoasă şi care place”. Henri Matisse este cel care a introdus termenul „La Blouse Roumaine” în vocabularul artistic mondial. Valentina Vidraşcu este cea care îşi doreşte perpetuarea lui continuă, într-o neţărmurită iubire faţă de portul popular românesc. „Eu cred că portul popular românesc este cel mai frumos din lume. E foarte important ca românii să-şi dea seama ce tezaur au. Fiecare ar trebui să aibă o ie în garderobă. E o piesă de cult!".

Înainte de a pleca din showroomul Valentinei, creatoarea mai spune că „dacii aveau haine de iarnă făcute din dimie. Costumul popular românesc este o odă adusă de României. Acesta este cântecul care exprimă identitatea acestui popor”.