Pe 25 decembrie, creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului Iisus Hristos. În urmă cu mai bine de două mii de ani, Fecioara Maria, prin puterea Duhului Sfânt, a născut în Bethleemul Iudeii pe Pruncul Iisus, într-o iesle săracă. În această zi sfântă, de Crăciun, toate grijile și supărările dispar, iar noi ne bucurăm de momentele petrecute împreună de cei dragi. Redactia Evenimentul Zilei urează tuturor cititorilor Sărbători Fericite și un Crăciun de basm, liniștit și plin de bucurii.

Crăciunul este una dintre cele mai iubite și mai aşteptate sărbători populare şi creştine. În fiecare an, în Ajunul și Crăciunul vine cu o mulțime de tradiții și obiceiuri. La 25 decembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos. El a venit pe lume într-un sat liniştit, Betleem, la ceas de seară. Fecioara Maria, simţind că trebuie să nască, a bătut la o poartă, cea a lui Moş Ajun, şi i-a cerut găzduire, iar acesta a trimis-o la fratele său mai mare şi mai bogat, Moş Crăciun, spune tradiția populară, conform volumului „Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997).

Crăciuneasa, soţia lui Moş Crăciun, era o femeie miloasă şi bună la suflet, și i-a oferit adăpost Maicii Domnului, însă nu în casă, pentru că se temea de mânia lui Moş Crăciun, ci în grajdul animalelor. Acolo s-a născut Iisus. Iar când Moş Crăciun a aflat cele petrecute, s-a mâniat şi i-a tăiat mâinile soţiei. Fecioara Maria a făcut o minune, punând mâinile Crăciunesei la loc și lipindu-le cu suflarea sa miraculoasă.

Moş Crăciun și-a dat seama că s-a petrecut o minune, mai ales că a aflat de la magi că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus. S-a căit şi a cerut iertare lui Dumnezeu, devenind primul creştin şi sfântul cel mai bătrân. El s-a transformat într-un om plin de bunătate şi de compasiune, iar de atunci sărbătoarea Crăciunului e însoţită de colinde şi mesele rituale.

Tradiţia legată de Moş Crăciun, care împarte daruri copiilor cuminţi în noaptea de 24 spre 25 decembrie, a apărut în secolul al IX-lea.

Tradiția colindelor de Crăciun

În Ajun și de Crăciun, cetele de colindători merg din casă în casă și transmit urări de bine, după o tradiție foarte veche. Cete de copii merg la casele oamenilor cântând „Bună dimineaţa la Moş Ajun!”. Gazdele îi primesc și, în schimbul acestor colinde, le oferă nuci, covrigi, colaci, mere sau bani. În unele zone se păstrează tradiţia ca tinerii să colinde îmbrăcaţi în costume populare.

În Ajunul Crăciunului colindătorii aduc vestea naşterii lui Hristos:

„Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut''. Când colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă şi le oferă colaci, mere şi nuci.

Un alt colind este cel care redă momentul ivirii stelei care i-a călăuzit pe cei trei magi, „Steaua sus răsare”. La fel sunt cunoscute şi colindele „Trei păstori se întâlniră”, „O, ce veste minunată”, „În oraşul Viflaim”.

Împodobirea bradului de Crăciun

În ţara noastră, primul brad împodobit de Crăciun a fost la palatul domnitorului Carol I, potrivit TVR. În Palatul Regal, în noaptea de Crăciun, invitaţii sosiţi la palat împodobeau bradul cântând colinde.

În prezent, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite tradiţii. În dimineaţa de 25 decembrie, copiii se trezesc să descopere ce daruri le-a lăsat Moş Crăciun sub brad.

Floarea Crăciunului

Pe lângă brad, un simbol al Crăciunului este floarea numită „Crăciuniţă” sau „Steaua Crăciunului” . Există cel puţin două plante de apartament numite „Crăciuniţă” sau „Crăciunel”, care înfloresc în această perioadă. Ele sunt oferite cu prilejul sărbătorii Crăciunului.

Cea mai cunoscută este „Steaua Crăciunului”, numită ştiinţific Euphorbia Pulcherrima sau Poinsettia, fiind cea mai spectaculoasă specie din genul „Euphorbia”. Cultivarea şi popularizarea sa a început în anii '60, iar în scurt timp planta a devenit nelipsită în decorurile de Crăciun, mai notează „Cartea de Crăciun”.