EVZ Special
Evenimentul istoric. Alex Mihai Stoenescu despre Miorița și credințele precreștine. Video
Miorița, un subiect uriaș. Astăzi, istoricul Alex Mihai Stoenescu face o tură printre părerile privitorilor episodului trecut și profită de asta ca să puncteze aspecte importante.
Într-adevăr, prima şi cea mai amplă relatare despre geto-daci a fost oferită de către Herodot, în Historiai. O operă împărţită în 9 cărţi. În cartea a IV-a, capitolele 93-96, acesta prezintă numeroase caracteristici despre spiritualitatea geto-dacilor. Este prezentă şi viziunea acestora asupra lumii, Herodot numindu-i „athanantizonas”. Asta însemnând „a cunoaşte practicile de imortalizare”, diferit de felul în care s-ar traduce în alte situaţii „cei care se cred nemuritori”.
Astfel, geto-dacii considerau că după moarte se vor alătura lui Zalmoxis, zeul suprem, motiv pentru care pe durata vieţii lor fac numeroase sacrificii, chiar şi umane pentru a-i face pe plac zeului şi pentru a-şi asigura o viaţă liniştită după moarte; unii considerau că sufletele morţilor se vor întoarce pe pământ, alţii considerau că după moarte vor merge în locuri mai fericite.
Astfel, o dată la cinci ani, geto-dacii trimiteau un sol la Zalmoxis, zeul lor suprem, pentru a-l îmbuna şi pentru a-i transmite dorinţele poporului. Trimiterea solului se făcea prin aruncarea acestuia în trei suliţe, iar dacă acesta nu murea, era considerat vinovat că este un om rău şi Zalmoxis nu-l primeşte la el; în cazul contrar, dacă acesta trăia, geto-dacii considerau că mesajul lor a fost trimis. Odată cu apariţia lui Deceneu în cadrul societăţii geto-dacice, sacrificiile umane încetează şi sunt înlocuite cu cele animale. Actul sacrificării este văzut ca un mod de mediere între om şi divinitate.
Ne puteți urmări și pe Google News
Deci să nu ne miraăm daca găsim mitul scrificiului î unele variante din Miorița.
Dar, ce a fost civilizația minoică
Pentru o mai bună imagie a istorisirii lui Alex Stoenescu, așezăm aici câteva cuvite despre înaintașii Cretei. Chit că în Miorița, povestea cu părul este pe dos. Și imposibil de găsit…
Civilizația minoică din Creta a durat din aproximativ c.3000 î.Hr. (Minoic timpuriu) până la c.1400 î.Hr., iar cultura eladică de pe continentul grecesc din c.3200 - c.3100 până la c.2000 - c.1900. Se cunosc puține informații specifice despre minoici (chiar și numele de minoici este o denumire modernă, derivată de la Minos, legendarul rege al Cretei), inclusiv sistemul lor scris, care a fost înregistrat pe scriptul Linear A nedescifrat și hieroglifele cretane. Erau în primul rând un popor mercantil angajat în comerț extins de peste mări în întreaga regiune mediteraneană.
Civilizația minoică a fost afectată de o serie de cataclisme naturale, cum ar fi erupția vulcanică de la Thera (c. 1628-1627 î.Hr.) și cutremure (c. 1600 î.Hr.).În 1425 î.Hr., palatele minoice (cu excepția lui Knossos) au fost devastate de incendiu, ceea ce a permis grecilor micenieni, influențați de cultura minoicilor, să se extindă în Creta.
Recomandările noastre
