Ieșirea masivă la vot, la un nivel fără precedent, a fost o caracteristică la nivelul întregii Uniuni Europene. Coroborată cu orientarea spre alte partide decât cele tradiționale, ea demonstrează un sentiment de nemulțumire generalizată față de actuala stare de lucruri din UE.

Marile blocuri de centru-stânga și de centrudreapta din Parlamentul European au suferit pierderi grele. Ele șiau pierdut majoritatea pe care au deținut-o împreună timp de multe decenii. Voturile „deturnate” au mers la formațiunile anti-sistem apărute în ultimii ani ca ciupercile după ploaie în toată Uniunea Europeană. De stânga – verzii și alte grupări ecologiste, și de dreapta – naționaliștii, euroscepticii, suvera niștii. Dacă noua Dreaptă propune în principal o Europă creștină, a națiunilor suverane, noua Stângă îi opune o Europă internaționalistă, a cărei religie este salvarea planetei de încălzirea globală. Creștinism contra Încălzism. Iată mai jos o trecere în revistă a situației din țările unde s-au înregistrat cele mai interesant voturi.

 

Mortul britanic a intrat în Parlament

Am avertizat că prin bețele în roate pe care Bruxelles-ul (de conivență cu Theresa May) le-a pus Brexitului, UE își va băga mortul în casă. Așa a fost. Tergiversarea ieșirii din Uniune a obligat Marea Britanie să organizeze alegeri europarlamentare. Iar acestea au fost câștigate zdrobitor de Brexit Party, care a obținut 31,7% din voturi. După cum arată și numele, formațiunea înființată de Nigel Farage cu doar șase săptămâni în urmă se pronunță pentru o ruptură rapidă și definitivă de UE. Pe locul doi s-a clasat un alt partid „netradițional”, Liberal-Democrații, cu 18,6%, care au coagulat voturile britanicilor ce doresc rămânerea în UE. Partidele tradiționale, Laburiștii și Conservatorii, au înregistrat scoruri lamentabile, clasându-se pe locurile trei (14,1%), respectiv cinci (8,7%). Pe locul patru, s-au clasat Verzii, cu 11,1%.

Polarizarea votului pentru Brexit Party și Liberal-Democrați are valoarea simbolică a unui referendum privind atitudinea britanicilor față de ieșirea din UE, majoritatea dorind Brexitul.

 În virtutea acestor rezultate, Nigel Farage a cerut să fie implicat în negocierile pentru Brexit.

Scaunul lui Merkel se clatină

În Germania, învingătorii morali au fost Verzii, care, cu 20,5% din voturi, aproape și-au dublat numărul de locuri din Parlamentul European. Uniunea CreștinDemocrată (CDU) a Angelei Merkel, deși clasată pe primul loc, a obținut cu un sfert mai puține voturi decât la precedentele alegeri europarlamentare (28,9%). Pe locul trei s-a clasat aliatul CDU la guvernare, SocialDemocrații (SPD) înregistrând un scor lamentabil, 15,8%, aproape la jumătate față de 2014. Greii SPD, precum Martin Schulz sau Sigmar Gabriel, au și afirmat că președinta partidului, Andrea Nahles, trebuie să demisioneze.

Rezultatele slabe ale CDU și SPD amenință coaliția aflată la guvernare și scaunul și așa șubred al cancelarei Angela Merkel.

Pe locul patru s-a clasat Alternativa pentru Germania (AfD), o formațiune eurosceptică și anti-imigrație care a obținut 11%.

Macron a scăpat ieftin

Celălalt „motor” al Europei, Emmanuel Macron, a înregistrat o înfrângere usturătoare. Formațiunea sa, La République en Marche, cu care ambiționa să domine Parlamentul European, a obținut 22,5% din voturi, sub Adunarea Națională (fostă Frontul Național) a rivalei Marine Le Pen, care a înregistrat 23,5%. Totuși, dată fiind situația de criză socială și economică în care se află Franța de luni bune, se poate spune că Macron a scăpat ieftin. Deocamdată.

Pe locul trei s-au clasat Verzii, cu 13,5%, urmați de Republicani, cu 8,5%. Alte două formațiuni de stânga, La France Insoumise și Socialiștii, intră în Parlament, cu 6,3%, respectiv 6,2%. Interesant este că lista Vestelor Galbene nu a intrat în Parlament.

 

Ciudata înfrângere a lui Tsipras

Principalul partid de opoziție al Greciei, Noua Democrație (liberal-conservator), condus de Kyriakos Mitzotakis, a câștigat scrutinul europarlamentar, obținând 33,5%. Formațiunea de guvernământ a lui Alexis Tsipras, socialiștii de la Syriza, au câștigat doar 23,7% din voturi. Un rezultat paradoxal, dat fiind că Grecia dădea semne de revenire după ani lungi de austeritate, când a fost la un pas de falimentul național.

Social-democrații de la KINAL s-au clasat pe locul trei, cu 7,7%, iar Partidul Comunist pe locul patru, cu 5,7%. Formațiunea naționalistă Zori Aurii nu a reușit să intre în Parlamentul European, adunând doar 4,8%.

Noua Democrație a câștigat și alegerile locale și regionale, care s-au desfășurat simultan cu cele europarlamentare, astfel că, în urma acestui dezastru, premierul Tsipras a convocat alegeri generale anticipate.

Ibericii au rămas fără Vox

O altă țară pe care au stat ațintiți ochii observatorilor, din cauza frământărilor din ultimii ani, a fost Spania, a patra economie din Uniunea Europeană, în cazul ieșirii Marii Britanii. Tot Spania, care se confrună cu mișcarea separatiștilor catalani, a devenit și noua poartă de intrare în Europa a imigranților sosiți cu ambarcațiunile de pe țărmurile Africii de Nord, după ce Matteo Salvini a închis porturile italiene. Acest lucru nu pare să-i deranjeze pe spanioli. Partidul Socialist proimigrație al premierului Pedro Sanchez a câștigat detașat, cu 32,8%. Pe locul doi, s-a clasat Partidul Popular, cu 20,1, urmat de centriștii de la Ciudadanos – 12,2% și de neo-marxiștii de la Podemos – 10,1. Surprinzător de mic a fost scorul înregistrat de noua formațiune naționalistă Vox, care a obținut doar 6,2%, comparativ cu 10,3% cât obținuse cu numai o lună în urmă, în alegerile generale.

Formațiunile separatiste catalane au obținut împreună cinci locuri în Parlamentul European.

Borisov joacă și câștigă

Partidul GERB al premierului bulgar Boyko Borisov, afiliat la Partidul Popular European, a câștigat relativ detașat alegerile europarlamentare, cu 30,9%, în ciuda scandalurilor în care a fost implicat în ultimele luni. Mai mulți lideri ai GERB au fost acuzați că au achiziționat apartamente de lux la prețuri preferențiale.

Observatorii afirmă că meritul pentru această victorie îl are Borisov, care s-a implicat activ în campania electorală cu zece zile în urmă, atunci când sondajele dădeau GERB aproape la egalitate cu socialiștii.

Partidul Socialist, care spera să profite de scandaluri, a înregistrat doar 24,2%.

Nici o surpriză nu a reprezentat faptul că Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, afiliată la ALDE, alcătuită predominant din etnici turci, s-a clasat pe locul al treilea, cu 16,4% din voturi.

Formațiunea naționalistă IMRO s-a clasat pe locul al patrulea, cu 7,2%.

 

Salvini continuă ascensiunea

Pentru prima dată în istorie, Liga naționalistăși anti-imigrație a lui Salvini devine primul partid al Italiei, obținând 34,3% în alegerile de duminică. Pe locul trei, cu 17,1%, s-a clasat aliatul la guvernare al Ligii, Mișcarea 5 Stele, o formațiune anti-sistem care se opune elitei birocratice de la Bruxelles. Pe locul patru s-a clasat Forza Italia, a lui Silvio Berlusconi, iar pe cinci Frații Italiei, ambele formațiuni aliate cu Liga lui Salvini.

Pe poziția secundă s-a clasat o formațiune „tradițională” a Italiei, Partidul Democrat, de centru-stânga. Liderul Ligii, Matteo Salvini, primește astfel legitimitatea voturilor pentru a juca rolul de lider al partidelor naționaliste la nivelul UE.

Exemplarul naționalism polonez

Polonia a fost scena celei mai crâncene confruntări între Stânga și Dreapta. Partidul de guvernare Lege și Dreptate (PiS) naționalist al lui Jaroslaw Kaczynski a câștigat cu 45,6% în fața unei largi coaliții de stânga, care a făcut totul pentru a schimba cursul politic al țării. Așa-numita Coaliție Europeană, în a cărei componentă se află un grup de foști miniștri, printre care Jerzy Buzek, Ewa Kopacz, Grzegorz Schetyna și Radoslaw Sikorky și a fost sprijinită puternic de la Bruxelles de președintele Consiliului European, Donald Tusk, a obținut 38,3%.

Scorul PiS, cu aproape 15% mai mare față de cel obținut în 2014, demonstrează că, în ciuda uriașei campanii politice și de presă la nivel european, polonezii rămân fideli orientării conservatoare a țării.

Capul Axei

Cancelarului austriac Sebastian Kurz pare să-i fi priit scandalul straniu în care a fost implicat recent adjunctul și aliatul său de la guvernare, Heinz-Christian Strache. Astfel, Partidul Poporului al lui Kurz a câștigat detașat alegerile europarlamentare, cu 34,9%. Kurz este unul dintre cei mai activi lideri din UE care se opun imigrației în masă. El este inițiatorul unei Axe Viena-RomaBerlin care să stăvilească valul de imigranți. Pe locul doi s-au clasat Social-Democrații, cu 23,4%, iar pe trei, formațiunea lui Strache, Partidul Libertății, cu 17,2%. Verzii au obținut 14%, clasându-se pe locul patru.

Orban, liderul absolut

Premierul ungar Viktor Orban este cel mai detașat învingător al alegerilor europarlamentare. Formațiunea sa aflată la guvernare, Fidesz, a obținut 52,3%, demonstrând că ungurii sunt cu trup și suflet alături de politica sa naționalistă, creștină și anti-imigrație. Un scor chiar mai bun decât acel 51,5% de acum cinci ani, care la vremea respectivă păruse neverosimil.

La acest scor zdrobitor se adaugă și cele 6,4 procente obținute de ultra-naționaliștii de la Jobbik, care reușesc să treacă pragul.

Belgia stă să se rupă

Partidul naționalist și separatist flamand, Vlaams Belang, a obținut un scor foarte bun în alegerile europarlamentare din Belgia, de 11,5%, triplându-și rezultatul din 2014.

 Înaintea VB s-a clasat un alt partid naționalist flamand, care se declară „ateu” și „civic”, Noua Alianță Flamandă, care a obținut 13,5%.

Ascensiunea separatiștilor agresivi pune sub semnul întrebării cât timp va mai putea rămâne Belgia unită.

 Mișcarea Reformistă, de centru-stânga, a premierului francofon Charles Michel, a suferit o grea înfrângere, obținând doar 7,6%, iar observatorii afirmă că zilele sale în fruntea guvernului de la Bruxelles sunt numărate.