Așa-zisul Green Deal la care s-a angajat Bruxelles-ul va avea costuri exorbitante, afectând țările cele mai sărace și populația cea mai defavorizată.

O altă realitate tragică este și că UE are un număr tot mai mare de oamenii bătrîni și bolnavi, incapabili să-și încălzească și să-și răcorească locuințele. Unde în planul UE se vorbește despre grija care trebuie acordată celor mai vulnerabili cetățeni ai săi? Lipsește cu desăvârșire.

Acordul Verde înseamnă mulți bani. O sută de miliarde de euro au fost alocate pentru a ajuta țările UE să reducă carbonul. În plus, acordul presupune și taxarea punitivă a industriilor poluante.

Acești bani și maniera în care vor fi împărțiți sunt un motiv de dezbinare care afectează însăși coeziunea UE.

„Țările central și est-europene ale Uniunii solicită fonduri suplimentare, dorind prezervarea fondului de coeziune, destinat ajutorării țărilor mai sărace pentru a le ajunge din urmă pe surorile lor mai bogate din Europa de vest. Țările occidentale refuză însă să plătească mai mult”, scria recent Wall Street Journal.

În plus, Banca Europeană de Investiții (BEI) va acorda un împrumut de 1000 de miliarde de euro pentru „acțiuni în favoarea climatului și investiții în favoarea mediului”, în următorul deceniu.

Fără a mai adăuga că sursele actuale de energie verde sau refolosibilă au și ele repercusiuni asupra mediului. Sunt scumpe – adesea exorbitante, fiecare dintre cele 28 de țări membre având nevoie de circa 575 miliarde de euro anual pentru a acoperi costurile de punere în funcțiune a surselor de energie verde – și au și ele impact negativ asupra faunei, a habitatelor și a muncitorilor implicați în aprovizionarea cu piese.

Dacă UE are toți acești bani de cheltuit, atunci ar fi poate momentul să examinăm cheltuielile și finanțarea NATO și de ce Statele Unite sunt responsabile  de „69% din cheltuielile de apărare totale ale țărilor membre NATO”.

Dacă UE are bani de cheltuit, a sosit timpul ca ea să plătească partea ce îi revine pentru apărare, iar contribuabilii americani să înceteze să îi finanțeze securitatea, în timp ce ea își utilizează avuția pentru fantasme ca Green Deal.

Fără a uita că țările UE au mari dificultăți să finanțeze pensiile deja promise.

Iată ce consemna WSJ:

„Numărul de pensionari din Europa, care este deja cel mai mare din întreaga lume, continuă să crească. În ceea ce-i privește pe europenii de peste 65 de ani care nu mai muncesc, aceștia sunt 42 la 100 de muncitori activi, iar cifra va ajunge la 65 față de 100 până în 2060. Prin comparație, SUA numără 24 de pensionari de peste 65 de ani la 100 de lucrători activi.”

Dacă UE se așteaptă ca Acordul său Verde să constituie un stimul pentru restul lumii, se înșală. Marile dezbinări și costurile ridicate sunt un exemplu prost pentru atingerea acestui obiectiv.

UE nu va putea constitui un exemplu, dacă alte țări vor vedea unde duce acest „Acord Verde” cu adevărat: la ruină economică, pierderea locurilor de muncă, noi reglementări și amestecul tot mai mare al guvernului în afaceri. Toate acestea, în locul modificării de o manieră pozitivă a climatului.