Românii, bulgarii şi ungurii sunt doar câţiva dintre cei care îşi aleg azi europarlamentarii, care le vor reprezenta interesele, în următorii cinci ani, în PE. Alături de noi, alte 15 state organizează astăzi scrutinul european.

Astfel, alte 18 state membre se prezintă azi la vot. Tendinţa generală a electoratului este de dezinteres faţă de aceste alegeri. Confirmarea vine din lipsa prezenţei la vot, în majoritatea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, excepţie făcând ţările în care votul este obligatoriu.

Dacă toţi cetăţenii europeni cu drept de vot ar participa la aceste alegeri, numărul total al buletinelor de vot ar fi de 388 de miloane. Dezinteresul votanţilor pentru mandatarea celor 736 de eurodeputaţi s-a depreciat constant de la primele tururi de scrutin. Astfel, în 1976, la primele alegeri ale Parlamentului European au participat 63% dintre cetăţenii statelor membre de la acea dată. La următoarele scrutinuri, rezultatele au fost tot mai mici, de 61%, în 1984, de 58,5%, în 1989, de 56,8%, în 1994, de 49,8%, în 1999, şi de 45,5%, în 2004.

Dacă se menţine acelaşi trend descendent, este posibil ca următoarea legislatură să fie învestite de doar 40% dintre cetăţenii europeni cu drept de vot.

Pentru bulgari, ca şi pentru noi, este cel de-al doilea scrutin european la care participă, însă este pentru prima oară când deputaţii celor două ţări vor avea un mandat complet, de cinci ani. Secţiile de votare din Bulgaria s-au deschis azi devreme, la ora 6.00 dimineaţa, respectiv 3.00 GMT.

11.000 de secţii de votare în Ungaria

Opt milioane de alegători ungari au început să voteze azi, la ora locală 6.00, respective 7.00, ora României, în 11.000 de secţii de votare, pentru desemnarea a 22 de membri ai Parlamentului European.

Primele alegeri europarlamentare din Ungaria au avut loc în 2004, la scurt timp după aderarea ţării la UE, când Budapesta a trimis la Bruxelles 24 de parlamentari. Rata de participare la acel scrutin a fost de 38,5%.

Pragul electoral este de 5% din voturile exprimate, iar mandatele vor fi distribuite pe principiul proporţionalităţii, iar primele rezultate preliminare vor fi anunţate în această seară, la ora locală 22.00, însă sondajele la ieşirea de la urne vor fi prezentate în jurul orei 19.00.

Rata de participare la vot anunţată de Biroul Electoral Central, la ora locală 9.00, era de 6,03%.

Alegerile europene şi legislative în Luxemburg Luxemburghezii au început să voteze azi pentru alegerile europene şi legislative, înaintea cărora creştin-socialul Jean-Claude Juncker este considerat favorit detaşat.

Cei aproximativ 240.000 de alegători, dintr-o populaţie totală de 493.500 de locuitori, sunt chemaţi la urne pentru a alege 60 de deputaţi şi şase reprezentanţi în Parlamentul European. În Luxemburg, ca în Belgia, Grecia şi Cipru votul este obligatoriu, însă nici această reglementare nu pare să stopeze absenteismul.

Absenteism la urne, joi şi vineri Alegătorii britanici, olandezi, irlandezi sau cehi au votat deja joi şi vineri, iar maltezii, slovacii, letonii şi ciprioţii s-au prezentat la urne ieri, zi în care au început să voteze şi italienii.

Analiştii anticipează o rată de prezenţă la vot redusă şi succese ale partidelor eurosceptice, de dreapta şi de stânga.

În ceea ce priveşte Italia, dacă la scrutinul anterior a reuşit să finalizeze alegerile cu o prezenţă de 73,1%, în acest an participarea este uşor mai redusă. Astfel, sâmbătă, în prima zi de vot au participat 17,8% de cetăţeni, în scădere faţă de prima zi a scrutinului din 2004, când prezenţa a fost de 20,5%.

Primele rezultate în Olanda Primele rezultate, anunţate de Olanda, au confirmat această tendinţă de apropiere faţă de eurosceptici, partidul de extremă-dreapta PVV al deputatului Geert Wilders obţinând 17% din voturi, conform rezultatelor provizorii. La ultimele alegeri, din 2004, 39,3% dintre olandezi au votat pentru a-i desemna pe cei 27 de europarlamentari, de care dispune această ţară în Parlamentul European.

În Marea Britanie, premierul laburist Gordon Brown a recunoscut deja înfrângerea partidului său, în timp ce partidul de extremă-dreapta BNP şi Partidul pentru independenţa Marii Britanii UKIP mizează pe rezultate bune. Regatul Unit al Marii Britanii, împreună cu Gibraltar, teritoriu britanic, dispune de 78 locuri în PE. Cu toate acestă responsabilitate, în 2004 doar 38,9% de persoane au participat la scrutin.

Forţele de centru-dreapta îşi vor menţine probabil majoritatea în Parlamentul European, singura instituţie europeană ai cărei membri sunt aleşi direct de cetăţenii celor 27 de state membre.

Alegeri în Belgia

Belgienii votează azi pentru alegerile regionale, decisive pentru viitorul ţării care se confruntă cu o profundă criză instituţională, declanşată după alegerile legislative din iunie 2007. Alegătorii belgieni trebuie să-i desemneze pe membrii adunărilor din "entităţile federale" , din trei regiuni, Flandra, Valonia şi Bruxelles, şi trei Comunităţi lingvistice, olandeză, franceză şi germanofonă.