Tensiunile cu Rusia zguduie Uniunea Europeană (UE), iar spectrul reînarmării masive îi împinge pe liderii europeni spre o dezbatere aprinsă: este timpul pentru un nou împrumut comun, similar celui din pandemie? Considerată ani la rând o utopie din cauza rezistenței Germaniei, această idee prinde tot mai mult contur.

Summit UE sub semnul urgenței: Reînarmarea, prioritate absolută

Summitul de la Bruxelles, desfășurat joi, a adus subiectul în centrul discuțiilor, pe fondul unui plan ambițios de 800 de miliarde de euro pentru apărare, aprobat recent. Dar banii naționali nu sunt de ajuns – iar Franța, Italia și statele baltice cer o soluție radicală.

Liderii europeni s-au reunit joi la Bruxelles cu un obiectiv clar: să găsească soluții pentru a întări apărarea UE în fața amenințării rusești. Cu doar două săptămâni în urmă, aceștia au dat undă verde propunerii președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru securitate, conform Politico. „E o decizie istorică, luată în timp record”, s-au grăbit să declare oficialii europeni. Totuși, entuziasmul s-a lovit rapid de realitate: planul se bazează în mare parte pe bugetele naționale, iar statele îndatorate – precum Franța, Italia sau Belgia – se află în fața unui zid financiar.

Emmanuel Macron, președintele Franței, a relansat ideea unui „nou împrumut european masiv” într-un interviu acordat presei regionale la finalul săptămânii trecute. „Trebuie să continuăm logica din pandemie, când Franța și Germania au trasat calea”, a insistat el, amintind de acordul din 2020 care a salvat economia europeană. La Paris, speranțele se leagă de o posibilă schimbare de poziție a Germaniei sub viitorul cancelar Friedrich Merz, cu care Macron s-a întâlnit marți la Berlin. „Nu s-a intrat în detalii, dar există o deschidere”, a dezvăluit un diplomat francez, cerând răbdare.

Sudul și Estul, unite pentru datorie comună

Propunerea lui Macron nu e singulară. Țările din sudul Europei, precum Italia și Spania, susțin de ani buni ideea unui fond comun, iar acum li se alătură statele din prima linie a frontului estic – Polonia și țările baltice. „Nu e suficient să ne bazăm doar pe împrumuturi naționale. Avem nevoie de o facilitate comună care să ofere și subvenții”, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis la sosirea la summit. Vocea sa a fost întărită de premierul leton Evika Silina, care a spus că „Cartea Albă a Apărării”, prezentată miercuri, e doar un prim pas. „Suntem deschiși să explorăm noi surse de finanțare”, a adăugat ea.

Contextul e clar: statele cu economii fragile nu pot suporta singure costurile reînarmării. Creșterea datoriilor naționale e o cale închisă, iar reducerea cheltuielilor sociale sau a investițiilor riscă să aprindă furia cetățenilor. „E o ecuație imposibilă fără solidaritate europeană”, comentează un analist de la Bruxelles.

Lecția pandemiei: Un precedent care inspiră

În 2020, Uniunea Europeană a spart barierele tradiționale și a acceptat un împrumut comun de 800 de miliarde de euro pentru a evita colapsul economic provocat de Covid-19. Atunci, Angela Merkel a surprins pe toată lumea cedând în fața presiunilor și acceptând transferuri financiare din nordul bogat către sudul afectat. „A fost un moment de cotitură”, își amintește un fost oficial european. Astăzi, pericolul rus reînvie aceeași logică: o amenințare existențială necesită o reacție unită a UE.

„Rusia ne privește pe toți, nu doar pe vecinii săi imediați”, a avertizat președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat AFP marți. Totuși, consensul e departe. Olanda, prin vocea premierului Dick Schoof, a reiterat joi opoziția fermă față de orice datorie comună. „Poziția noastră nu se schimbă”, a declarat el, reluând linia dură a Hagei.

Germania, cheia enigmei: Va ceda Berlinul?

Toate privirile se îndreaptă spre Germania, pivotul financiar al Europei. Sub cancelarul Olaf Scholz, Berlinul a blocat constant ideea unei noi îndatorări comune. Dar peisajul politic se schimbă. Friedrich Merz, liderul CDU și probabil succesor al lui Scholz, ar putea aduce o nouă abordare. În campania din septembrie 2024, Merz s-a opus vehement unei „spirale a datoriilor” la nivel european. „Voi face totul să împiedic asta”, tuna el atunci. Însă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu promisiunea sa de a reduce sprijinul SUA pentru Europa, ar putea forța o regândire.

Germania a dat deja semne de flexibilitate. În 2022, Berlinul a aprobat un fond special de 500 de miliarde de euro pentru investiții publice, sfidând propriile reguli constituționale privind datoria. „Trump ne-a destabilizat calculele”, admite un oficial german anonim. Întrebarea e dacă Merz, un conservator pragmatic, va urma exemplul lui Merkel și va accepta un compromis istoric.

Ce înseamnă pentru UE: Solidaritate sau blocaj?

Dezbaterea despre împrumutul comun nu e doar o chestiune de cifre – e un test al unității europene. Un fond masiv ar putea finanța armament modern, sisteme de apărare antiaeriană și sprijin pentru statele de graniță, fără a sufoca bugetele naționale. Dar opoziția Olandei și reticența Germaniei riscă să transforme summitul de la Bruxelles într-un impas.

„Trebuie să fim mai ambițioși”, insistă Mitsotakis, reflectând frustrarea țărilor mai mici. Între timp, „Cartea Albă a Apărării” rămâne un schelet care așteaptă resurse concrete. „Avem planul, dar nu și banii”, recunoaște un oficial al Comisiei Europene. Fără un acord, UE ar putea fi prinsă nepregătită în fața Rusiei – un scenariu pe care nimeni nu vrea să și-l asume.

Următorii pași: O decizie care nu mai poate aștepta

Summitul de joi nu a adus o rezoluție, dar a pus cărțile pe masă. Liderii europeni știu că timpul presează: reînarmarea nu poate aștepta, iar diviziunile interne slăbesc blocul comunitar. Dacă Germania va ceda sau nu sub presiunea Franței și a Estului rămâne marea necunoscută. Până atunci, amenințarea rusă continuă să planeze, forțând Europa să aleagă între solidaritate financiară și riscul fragmentării. „E acum sau niciodată”, avertizează Costa. Rămâne de văzut cine va face primul pas.