Creat de divizia Phantom Works a Boeing, acest obiect manevrabil este operat de US Space Force, recent creată.

De la prima sa lansare, X-37B (foto) a suscitat cu atât mai numeroase semne de întrebare cu cât misiunile sale, din ce în ce mai lungi (ultima a durat 780 de zile), au fost secrete.

Oficial, scrie Opex 360, această dronă spațială folosește la „reducerea riscului” de a dezvolta concepte operaționale, de a plasa sateliți mici pe orbită și de a realiza experiențe.

Propulsorul minune

S-a afirmat că a permis testarea a noi materiale sau un motor ionic care să ofere un impuls de zece ori mai mare decât cel oferit de propulsoarele chimice.

În raportul lor privind viitorul Bazei Industriale și Tehnologice a Apărării, deputații francezi Benjamin Griveaux și Jean-Louis Thiériot arată că o dronă spațială ca X-37B face parte din prioritățile Comandamentului Spațiului al Franței.

Un lucru afirmat și de șeful statului major al armatei Aerului și Spațiului, generalul Philippe Lavigne:

„Chestiunea unei drone spațiale ca X-37B va fi cu siguranță abordată într-o zi.”

Pe 9 decembrie, Agenția Spațială Europeană (ESA) a încredințat la patru companii proiectarea navetei spațiale automate Space Rider, pentru 167 de milioane de euro.

Practic, Thales Alenia Space Italy și Avio vor trebui să construiască motorul, modulul de menținere orbitală AVUM și sistemul de reintrare în atmosferă.

În ce privește sistemul de control la sol, acesta a revenit Telespazio și Altec.

Handicapurile Space Rider

Drona spațială europeană va avea 2,4 tone și va putea transporta o sarcină utilă de 800 de kilograme. Va fi plasată pe orbită de o rachetă Vega-C iar primul său zbor este programat pentru 2023.

Însă, față de X-37B, Space Rider se pare că nu va avea capacitatea de a rămâne sute de zile, învârtindu-se în jurul Terrei, ESA vorbind de misiuni de două luni.

Aterizarea ar urma să aibă loc la Centru Spațial din Kourou, Guyana, sau în Azore.

Mai mult, Space Rider nu va putea realiza misiuni militare. Totuși va putea fi utilizată pentru efectuarea de experiență pe orbită joasă, ceea ce va favoriza cu siguranță dezvoltarea de noi tehnologii care ar putea interesa armatele.

Până când acest proiect va prinde contur, un alt proiect european întâmpină dificultăți. Dezvoltarea rachetei Ariane 6 (care nu va fi reutilizabilă, spre deosebire de Falcon-9 a programului american SpaceX) întârzie din cauza dificultăților tehnice, amplificate de criza sanitară.

Primul zbor a fost amânat pentru trimestrul II al lui 2022, și se discută de o suplimentare bugetară de 230 de milioane de euro.