Rezultatele parțiale au confi rmat ascensiunea extremiștilor și a populiștilor în UE și dă drept probabilă menținerea majorității de centru-dreapta în viitoarea legislatură europeană 2014-2019.
Alegătorii din 21 de țări comunitare au fost chemați ieri la urne în ceea ce presa a numit colocvial „finala alegerilor europene”, deschise încă de joi de Olanda și Marea Britanie și continuând vineri și sâmbătă în alte cinci țări.
Germania, Franţa, Italia, Spania, Polonia și România sunt printre cele mai importante state membre UE, ca pondere a populației, ce au votat ieri, reprezentând majoritatea celor 388 de milioane de europeni eligibili să voteze şi să aleagă cei 751 de deputaţi care vor ocupa locurile într-un Parlament European cu puteri sporite, în legislatura 2014 şi 2019.
Un vot cât un protest
După ani de criză economică, creşterea şomajului şi sărăciei, mulţi europeni au ajuns să pună la îndoială înţelepciunea unei mai strânse integrări în UE, fiind aşteptați să voteze pentru partidele eurosceptice, de dreapta sau la stânga, care promit schimbări radicale, comentează Reuters. Sondajele de opinie arătau că cel puţin un sfert din numărul de locuri în Parlament vor merge la grupurile anti-UE, dar cel puţin 70% vor rămâne la cele patru principale curente, blocurile pro-UE: de centru- stânga, centru-dreapta, liberalii şi Verzii. Dintre acestea, popularii europeni sunt creditați cu cele mai mari șanse să își mențină majoritatea în legislativul european. Prezenţa la vot era de aşteptat să scadă din nou, ajungând la puţin peste 40%, în scădere de la 43% în 2009. Aceasta ar continua tendinţa de scădere a participării la fiecare scrutin european de la desfăşurarea primelor alegeri pentru legislativul european, în 1979.
Primele sondaje la ieșirea de la urne urmau să fie publicate aseară după ora 23.00, când s-au închis urnele în Italia, iar rezultatele oficiale parțiale urmau să apară după miezul nopții, ora României. Primele informații culese de la urne arătau însă o creștere a prezenței în unele state, precum Franța, Germania și Portugalia. Prezența cea mai mare, de 56 la sută, era așteptată în Suedia. În estul Europei însă, cifrele disponibile aseară arătau o prezență în scădere, în Cehia, unde s-a votat vineri și sâmbătă, prezența fiind de doar 20 la sută.
Rezultate parțiale
În Grecia, primele rezultate plasau extrema stângă (Syriza) pe primul loc, pe locul trei clasându-se neonaziștii de la Golden Dawn. Și în Austria, extrema dreaptă a obținut mai multe voturi, situație așteptată să fie confirmată și în Franța. În Germania, Franța, Austria, Ungaria și Bulgaria, partidele de dreapta, membre ale familiei popularilor europeni, surclasau formațiunile de stânga, potrivit cifrelor parțiale. În Malta însă, stânga de la putere a obținut 52 la sută din voturi.
Recomandările noastre
