Pe aceste meleaguri – unde patru municipalități au fost dizolvate din cauza infiltrărilor criminale (Monte Sant’Angelo, Mattinata, Manfredonia și Cerignola) – controalele forțelor de poliție se succed unul după altul. Populația civilă a reacționat demonstrând împotriva mafiilor, în timp ce Ministerul de Interne a trimis un contingent extraordinar de forțe de poliție și a anunțat activarea unei secții operaționale a DIA (Departamentul de investigare anti-mafie), începând cu jumătatea lunii februarie.

Dar ce se întâmplă mai exact? La ce ne referim când vorbim de „Mafia foggiană”?

Atunci când vorbim de regiunea Puglia, trebuie să distingem mai întâi între diferitele tipuri de mafii, toate provenind din acel proiect criminal de unificare regională cunoscut sub numele de Sacra Corona Unita, al cărui lider carismatic era Pino Rogoli, condamnat acum la închisoare pe viață.

Densitatea criminală de pe teritoriu este puternică, în zonă coexistând mai multe organizații, fiecare cu propria competență geografică. Există mafia din Bari, cea din Salento și apoi microcosmosul din Foggia, unde găsim patru sisteme principale:

Cerignola: în marea comună din Foggia dizolvată de infiltrațiile mafiei (60.000 de locuitori) activează o lume interlopă criminală specializată în atacul împotriva vehiculelor blindate (transportatoare de valori);

Mafia del Gargano: are epicentrul în Monte Sant’Angelo, unde este activ clanul Li Bergolis-Miucci, poreclit ‘Montanari’, în război cu clanul Romito din Manfredonia (ambele municipalități au fost dizolvate de mafie). Pintenul Italiei este cel mai important punct de debarcare al traficanților albanezi de marijuana, astfel încât mafia locală a devenit un interlocutor important în activitatea de droguri la nivel național. Cea mai mare parte a ”ierbii” fumate din Italia trece pe-aici și, printr-un lanț de aprovizionare puternic organizat și fără centre de depozitare, este sortată către celelalte mafii;

Mafia di San Severo a grupului Nardino, o organizație extrem de evoluată – autonomă și independentă de organizațiile mafiote care operează în Foggia şi care subminează clanul Casalesi în traficul cu droguri de pe coasta Adriatică, până la Rimini, având contacte stabile cu Ndrangheta;

Societatea foggiană: în oraș se află două mari clanuri rivale, Francavilla-Sinesi și Lanza-Pellegrino-Moretti. Cu cel din urmă s-a aliat recent alianța Trisuoglio-Prencipe, care are legături cu clanul Romito din Manfredonia.

Cea din Gargano este mafia care seamănă cel mai mult cu Ndranghetta, bazată pe legăturile de familie, cu impunerea unor reguli interne (a căror încălcare se sancționează prompt și sever), cu ritualuri de apartenență și cu o diviziune ierarhică a rolurilor. La Foggia, în schimb, abordarea criminală este de stil camorra, moștenită de la sosirea în anii 1970-80 a Noii Camore organizată de Raffaele Cutolo, care viza să-și extindă influența asupra regiunii Puglia pentru a deveni o altă zonă destinată contrabandei cu țigări.

Relațiile dintre toate aceste grupuri sunt înrădăcinate în trecut, mulți lideri ai mafiei locale făcând parte din același consorțiu regional. „Confruntarea cu atâtea asociaţii criminale diferite, la care se adaugă cea activă din Vieste, fiecare cu propriul modus operandi, îngreunează activitatea statului: e vorba de subiecți diferiți care operează pe teritoriu într-un mod disociat, chiar dacă de multe ori există puncte de întâlnire și colaborare”, afirmă Giuseppe Cavaliere, președintele fundației „Buon Samaritano” din Foggia.

O mafie care continuă să facă zgomot pentru că nu are încă o dimensiune economică semnificativă

Potrivit lui Andrea Leccese – eseist, expert în mafie și autor al cărţii ”Malapuglia” (2019), la Foggia ”ne aflăm în fața unei organizații care dorește să facă un salt criminal și, prin forța sa de intimidare, să se transforme într-o organizație mafiotă”. „Crearea unei reputații criminale este un punct esențial al fenomenului mafiot”, spune Leccese. „Este o mafie zgomotoasă, care atrage atenția asupra ei. Nu e acea mafie de afaceri la care ne referim deseori atunci atunci când vorbim despre Cosa Nostra, Ndrangheta, de mafia din Bari sau din Salento, care au o dimensiune economică semnificativă și vor să evite zgomotul care atrage prea mult atenția mass-media”.

Evidenţa judiciară a operațiunilor efectuate în zona Foggia nu a dus până acum la confiscări, continuă Leccese. Problema este diferită pentru mafia din Bari unde, în 2018 de exemplu, a avut loc un sechestru de active de peste un miliard de euro, sumă transferată din Malta în Curacao, trecând prin Insulele Virgine și Seychelles.

La ce folosesc bombele?

Principala activitate a mafiei din Foggia este cea a șantajării operatorilor economici locali, în strânsă relație cu lumea bancară, cu freelancerii și cu sistemul masonic.

Plasarea explozibililor și incendierea magazinelor pentru a-i determina pe comercianţi să plătească taxa de protecţie este, pentru clanurile locale, o modalitate de a „elimina posibilitatea de a face afaceri în mod legal și de a canaliza economia locală către acele afaceri care nu sunt afectate pentru că spală bani „, indică Leonardo Palmisano, sociolog la Politehnica din Bari și autorul cărţii ”Mafia Caporale”.

În zonă, continuă Palmisano, există dificultăți în a găsi interlocutori politici care să nu fie apropiaţi clanurilor. „Nu s-a întâmplat niciodată ca două mari municipalități, precum Cerignola și Manfredonia, să fie dizolvate în același an. O administrație era de centru-dreapta, iar cealaltă de centru-stânga: această transversalitate creează un sentiment de pierdere a cetățeniei”.

Blocaţi în expansiunea lor spre Bari de clanurile Cerignola și Andria, care se mișcă împreună, și în imposibilitatea de a ajunge pe coastă, prerogativă a clanului Romito din Manfredonia, clanurile din Foggia luptă împotriva propriei asfixieri, cu venituri mai mici decât organizațiile de tip ‘Ndrangheta, care au relații cu traficanții de cocaină.

Sunt grupuri din zonă care „strâng teritoriul și îl sărăcesc, care își cultivă propria grădină însângerând-o, în timp ce celelalte mafii se deschid – precum cea din Bari, care a avut întotdeauna relații cu mafiile balcanice”, spune Palmisano.

Atentatele din ultima perioadă nu sunt o noutate

Anul trecut, în această perioadă şi până la sfârșitul lunii februarie, a avut loc un atac la fiecare patru zile. Anul acesta, represaliile au fost împotriva antreprenorilor care au divulgat numele șantajiștilor, în timp ce în 2019, atacurile au fost „de natură preventivă, pentru a asigura hegemonia asupra teritoriului”, conchide Palmisano.

Tentativele de extorcare raportate la 100.000 de euro pot indica faptul că cererile criminalităţii organizate devin nesustenabile și că victimele extorsiunilor încep să se revolte.

Te-ar putea interesa și: