Pe lângă "onoarea" de a reprezenta interesele României, europarlamentarii, ce vor fi aleşi în 7 iunie, vor fi cei mai bogaţi demnitari români cu salarii de 7.000 de euro, mult peste veniturile lunare ale preşedintelui, premierului sau aleşilor din Legislativul naţional.

Eurodeputaţii din România şi Polonia vor avea salarii considerabil mai mari decât colegii lor din ţară, după intrarea în vigoare, în iulie, a noului regulament al Parlamentului European.

Oficialii europeni au luat-o înaintea autorităţilor de la Bucureşti în materie de lege a salarizării şi au adoptat un regulament care prevede că toţi europarlamentarii vor primi acelaşi salariu de bază. Începând din iulie 2009, aleşii de la Bruxelles vor câştiga un salariu brut de 7.665,31 de euro (5.963,33 euro net) din bugetul PE.

În prezent, acesta este asigurat de ţara de origine şi calculat pe baza nivelului salariilor deputaţilor naţionali, ceea ce a creat diferenţe majore după extinderea Uniunii Europene către Est.

Până acum, cel mai bine remuneraţi erau italienii, care câştigau peste 11.700 de euro, în timp ce un bulgar trebuia să fie mulţumit cu mai puţin de 1.000 de euro. Francezii (7.000 de euro) sau germanii (7.670 de euro) nu vor trebui să facă în schimb nici un fel de schimbări.

Proiectul legii salarizării unitare în sistemul bugetar se află încă în dezbatarea guvernanţilor de la Bucureşti. Potrivit proiectului, preşedintele României, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, precum şi preşedintele Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie şi al Curţii Constituţionale vor avea cel mai mare salariu, respectiv de 9000 RON, adică aproape 2.200 euro.

Premierul va avea cu 100 de RON mai puţin decât în prezent, respectiv 8.700 RON, deci tot în jurul a 2000 de euro. Parlamentarii români vor câştiga cu 800 RON mai mult, salariul unui deputat sau senator ajungând la 7.770 RON, adică 1.900 euro. Salariul mare nu dă bine la imagine

Egalizarea va crea o altă problemă: "eurodeputaţii din Polonia sau România vor câştiga mult mai mult decât colegii lor naţionali, şi chiar mai mult decât premierii", argumentează Hans-Herbert Arnim, specialist german în drept administrativ, citat de AFP. "Dacă deputaţii sunt percepuţi ca mari bogătaşi, aceasta nu va servi intereselor Europei", apreciază acesta.

PE intenţionează să intensifice controalele în ceea ce priveşte indemnizaţiile pentru asistenţi şi rambursarea cheltuielilor, care sunt la originea a numeroase abuzuri şi controverse. Pe lângă salariul lunar, deputaţii dispun de circa 17.540 de euro lunar pentru a-şi angaja secretare şi asistenţi parlamentari sau pentru a finanţa expertize şi cercetări.

Obiceiuri mioritice la Bruxelles AFP remarcă faptul că unii eurodeputaţi au profitat de acest lucru în trecut pentru a-şi angaja apropiaţi, transformându-şi biroul într-o mică afacere de familie, sau pentru a plăti servicii dubioase cu scopul de a vira aceste fonduri apropiaţilor lor, potrivit unei analize de audit intern de anul trecut.

Începând din iulie, utilizarea sumelor va fi mai strict controlată şi deputaţii nu mai pot angaja apropiaţi, iar cei care au fost deja angajaţi vor putea fi menţinuţi pe o perioadă de tranzit.

Parlamentul intenţionează de asemenea să reglementeze rambursarea cheltuielilor de călătorie. Cifrele vor fi limitate (au fost nelimitate până în prezent), iar deputaţii vor trebui să facă dovada plăţilor, în timp ce până în prezent au beneficiat de sume forfetare generoase.

Criticile împotriva sistemului "au fost justificate", întrucât facilitează numeroase abuzuri, recunoaşte deputatul german Klaus-Heiner Lehne. Cei mai vehemnţi critici ai acestor practici, nu sunt însă ultimii care profită de acestea.

Peste 2 milioane de lire sterline din indemnizaţii

Liderul formaţiuni eurosceptice Partidul pentru Indenpendenţa Marii Britanii, Nigel Farage, a recunoscut recent că şi-a însuşit în zece ani două milioane de lire sterline (2,3 milioane de euro) din cheltuieli şi indemnizaţii, în plus faţă de salariu. Aceasta nu favorizează imaginea deputaţilor britanici vizaţi de un scandal privind decontarea cheltuielilor la Westminster. Acest scandal a intensificat presiunile asupra eurodeputaţilor britanici.

Aceştia tocmai au promis că în viitor vor publica notele justificative al cheltuielilor, în timp ce regulamentul intern al Parlamentului britanic le permite cheltuieli forfetare lunare în valoare de 4.202 euro pentru a-şi acoperi costurile pentru birouri, gestiune, telefon sau cumpărături obişnuite. "Am luat această decizie din cauza climatului general în Marea Britanie", explică unul dintre aceştia, Richard Corbett. "Nu avem nimic de ascuns şi i-am descuraja pe colegii noştri din alte state să facă acest lucru", a adăugat acesta.

Citiţi mai multe pe evz.ro/europarlamentare.