Se autocaracterizează ca fiind “un om mic, cu sufletul mare”. Practică Ju-Jitsu, arta marţială japoneză, de mai bine de 12 ani, la Clubul Budoseishin din Colentina. ”Cel mai important premiu pentru mine este ultimul. Am ajuns vicecampioană mondială la juniori în Belgia şi campioană mondială în Columbia”, spune Cătălina.
În timp ce părinţii ei se luptă pentru ca fata lor să poată participa la competiţii internaţionale, iar ea a renunţat la cea mai mare parte din copilărie, autorităţile nu o primesc nici măcar cu flori când vine acasă cu medalii.
Abia are bani de vitamine şi echipament
Întrebată dacă câştigă bani din sport, Cătălina a povestit că abia îi ajung banii pe care îi strânge cu greu părinţii ei. “Da, câştig bani, însă nu îndeajuns de mult încât să îmi pot acoperi toate cheltuielile din sport: echipament sportiv, vitamine. Părinţii mei fac eforturi mari să nu îmi lipsească nimic,dar aşa nu ne putem descurca. În străinătate sunt apreciată şi felicitată de mulţi campioni şi oameni importanţi, iar în ţară, nu”, a povestit cu amărăciune campioana mondială
Din cauza situaţiei ei financiare, care se situează la un nivel foarte scăzut, Cody, cum este poreclită de prieteni, a fost nevoită să plece în căutare de sponsori. “Am încercat la fundaţia Dan Voiculescu, unde m-a respins nimeni alta decât secretara, care mi-a ignorat complet dosarul, pe care am dat o sumă nu tocmai insignifiantă de bani pentru a-l întocmi'”, a mai spus Mihaela. Astfel, tânăra a fost respinsă de Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, fundaţie care “promovează valorile umane şi profesionale” şi “susţine excelenţa”.’
Campioana: “Te naşti talent şi mori speranţă”
      
Catălina a practicat timp de un an de zile judo, la Clubul Sportiv Dinamo din Bucureşti, unde a avut parte de “toate condiţiile” ,spune ea: diurnă, echipament, vitamine, toate au fost asigurate de club. Însă consideră că sportul practicat de ea, Ju-Jitsu, nu este apreciat la fel de mult ca celelalte. “Toate ştirile fac publicitate mai mare sporturilor precum fotbal sau gimnastică şi uită, poate, de sporturi şi sportivi care au dus numele ţării noastre mai departe prin glorie şi ambiţie. Consider că toţi sportivii, din toate ramurile, ar trebui să fie apreciaţi în mod egal. Toţi muncesc la fel de mult şi toţi trebuie să aibă şanse egale de reuşită”, declară sportiva.
“De prieteni şi distracţie ai timp, dar bazele ca om se formează în perioada adolescenţei”, spune ea. Studentă la Facultatea de Drept, în anul doi, Cătălina vrea să intre în Barou şi, în paralel, să înfiinţeze o asociaţie care să strângă fonduri pentru sportivii cu o situaţie financiară nu tocmai bună.