Negocierile climatice de la conferința ONU de la Madrid (COP25) s-au încheiat duminică cu un acord parțial care le cere statelor să-și amelioreze țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră - cu scopul atingerii obiectivelor Acordului de la Paris din 2015. Însă cele aproape 200 de țări nu au reușit să se înțeleagă în privința articolului 6 al Acordului de la Paris, care privește sistemul piețelor carbonului.

EUOBSERVER (Belgia):  „Comunitatea internațională a ratat o ocazie importantă de a demonstra o ambiție mai mare în privința măsurilor de atenuare, adaptare și finanțare pentru combaterea crizei climatice”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Pentru o conferință desfășurată sub sloganul „Momentul acțiunii”, puține s-au realizat.

Un raport publicat de ONU luna trecută a avertizat că lumea se îndreaptă în prezent spre o creștere a temperaturilor cu 3,2 grade Celsius până la sfârșitul secolului, îndemnând țările industrializate să-și mărească ambiția de a adopta reduceri mai drastice de emisii.

Dacă UE (cu excepția Poloniei) și Canada s-au angajat recent să atingă neutralitatea climatică până în 2050, nici un alt mare poluator nu a făcut promisiuni semnificative.

Mai puțin de jumătate dintre participanții la conferință (80 de țări - care reprezintă la un loc doar vreo 10% din emisiile globale) și-au exprimat intenția de a atinge ținte de emisii nete zero până la mijlocul secolului.

China, India și alte state în curs de dezvoltare mai mici le cer țărilor bogate sprijin economic pentru finanțarea obiectivelor climatice.

Totuși, cel mai mare absent de la COP25 au fost SUA - în prezent al doilea mare emițător de gaze cu efect de seră și cel mai mare din istorie.

Conform ministrului finlandez al mediului, Krista Mikkonen, care a reprezentat UE la conferință, COP25 a fost o „reală dezamăgire” din perspectiva UE.

„Se pare că UE trebuie să fie acum liderul [acțiunii climatice]”, a adăugat ea.

Dezacord cu privire la piața carbonului

În ciuda tuturor angajamentelor negociatorilor, țările nu au ajuns la un acord în privința articolului 6 al Acordului de la Paris, care abordează reglementarea sistemelor de tranzacționare a carbonului, a căror înființare ar ajuta statele să-și elimine cu costuri mai mici emisiile din economie - ultimul capitol rămas nerezolvat al manualului.

Chestiunea va fi reluată la următoarea rundă de negocieri climatice ale ONU, care va avea loc la Bonn în iunie 2020, dar și la Glasgow, la COP26 din noiembrie.

Sistemul piețelor de carbon ar permite țărilor să-și reducă emisiile, iar acele reduceri să le convertească în credite care pot fi tranzacționate.

Însă lipsa acordului poate submina întregul pact și poate duce chiar și la creșterea emisiilor.

„Este dezamăgitor că după ani de muncă grea și mai ales din ultimele două săptămâni nu am putut conveni asupra Articolului 6”, se arată într-un comunicat al delegației UE.

„Noi credem totuși că am ajuns mult mai aproape de un acord decât anterior, iar acesta este un lucru de la care putem construi în deliberarea noastră viitoare”, a adăugat delegația.

Catastrofă - absența acordului

Grupurile ecologiste au calificat drept „catastrofă” absența acordului.

Conform lui Helen Mountford de la grupul de reflecție ecologist World Resources Institute, „având în vedere riscurile mari de lacune discutate la Madrid, a fost mai bine să se amâne decât să se accepte reguli care ar fi compromis integritatea Acordului de la Paris”.

„Este scandalos că UE vrea ca noi să credem că ea pune «omul pe Lună» prin propunerile ei Green Deal, însă pe arena globală are lipsuri foarte mari în privința porției sale corecte de acțiune climatică”, a declarat Susann Scherbarth, activistă pentru justiție climatică la Friends of the Earth Europe.

Responsabilul cu strategia în cadrul organizației Union of Concerned Scientists, Alden Meyer, a declarat că există o lipsă de coordonare între ce afirmă știința că e necesar și ce au realizat negocierile climatice în materie de acțiuni serioase.

„Cele mai multe dintre țările cu cele mai mari emisii ale lumii nu sunt de găsit și se opun apelurilor de mărire a ambiției lor”, a adăugat Meyer.

Directorul executiv al ONG-ului Oxfam International, Chema Vera, crede că statele ONU tocmai s-au certat pe niște chichițe tehnice, în loc să se angajeze la reduceri mai mari ale emisiilor.

„Țările bogate s-au folosit de toate trucurile din manual pentru a tergiversa progresul și a evita să-și plătească partea ce le revine”, a declarat Vera, adăugând că „acum, mai mult ca niciodată, e vital ca oamenii din întreaga lume să mențină presiunea asupra guvernelor pentru a furniza acțiuni climatice mai ambițioase”.