Eroarea de traducere în discursul preşedintelui german în cadrul vizitei sale în România, criticată dur de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România

Vizita de stat în ţara noastră, la invitaţia omologului său român a președintelui german, Joachim Gauck reprezintă un eveniment notabil pentru relaţia româno-germană. În cadrul acestei vizite, Gauk a lăudat activitatea Direcției Naționale Anticorupție, adăugând faptul că țara sa sprijină lupta împotriva corupției și a sistemului de justiție, ca a treia putere în stat, scrie Mediafax.

Discursul lui Joachim Gauck a stârnit numeroase reacții, însă, nu din motivele așteptate. În urma cuvântării sale s-a strecurat o eroare de traducere, părând că președintele german a asimilat justiția cu lupta împotriva corupției, ridicând DNA la rangul de „a treia putere în stat”. 

Declaraţia a fost tradusă de Cotroceni astfel: „Dorim să consolidăm activitatea de pildă a DNA, ca a treia putere în stat”, însă ceea ce Gauk a dorit să spună este că: „luăm în serios atât de importantul pilon al statului de drept în procesul de transformare şi luăm în calcul inclusiv conflicte dintre cele care pot apărea în interiorul societăţii pentru că sprijinim activitatea celor care combat corupţia şi fac puternică Justiţia ca a treia putere în stat – luăm în serios toate acestea”. 

Această greșeală a fost descoperită abia câteva ore mai târziu, de unde și reacțiile din mass-media. Ba mai mult, această „inocentă” eroare a determinat Uniunea Națională a Judecătorilor din România să-și exprime îngrijorarea cu privire la ușurința cu care administrația prezidențială și o parte a mass mediei au promovat această greșeală, care a permis transmiterea către cetățenii României a ideii că președintele Germaniei ar susține consolidarea DNA, în locul justiției, ca a treia putere în stat, se arată într-un comunicat emis de UNJR.

Amestecul Rusiei în alegerile din România: Poziţia lui Georgescu față de Ucraina dă de bănuit

Carnea care nu va mai fi vândută în România. Nu respectă cerințele și standardele

Uniunea Națională a Judecătorilor atrage atenția asupra faptului că traducerea s-a realizat fără minime verificări, conducând la o confuzie de neconceput în orice stat democratic. 

România, potrivit Constituţiei, este stat de drept ce se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească.

Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Justiţia, aşadar, se îndeplineşte exclusiv de către judecători, care sunt independenţi şi se supun numai legii.

Procurorii, pe de altă parte, îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

UNJR subliniază faptul că propagarea acestei idei este foarte periculoasă deoarece "se creează o perspectiva complet distorsionată asupra noţiunii de justiţie şi a realităţii din sălile de judecată."