Actorul cu viața ca într-un roman de acțiune! Cum a ajuns comandant legionar cum vrut să prevină un asasinat îngrozitor și cum a scăpat salvat de evrei. După Revoluție, aproape că a fost ucis în bătaie de mineri la Mineriadă.

Când spui Ernest Maftei, îți amintești de bunicul Lizucăi, eroina filmului făcut după scrierile lui Mihail Sadoveanu. Îți mai aduci aminte de Bădia. A jucat roluri de țăran, de bătrân înțelept.

Actorul Ernest Maftei - latura vieții mai puțin cunoscută. Cum a încercat să-i salveze viața lui Nicolae Iorga

Actorul a văzut lumina zilei la 6 martie 1920, în Prăjești, Bacău. Tatăl lui deținea o carieră de exploatat piatra. În vâltoarea tinereții, la 17 ani, se alătură Frățiilor de Cruce, o antecameră a Mișcării Legionare. În epoca persecuțiilor legionare ale lui Carol II prin Armand Călinescu ajunge chiar și la închisoare. Trece pe la temnița din Galați, apoi ajunge la București în „celebrele” Văcărești și Jilava.

La 20 de ani când Mișcarea Legionară promova antisemitismul și ultra-ortodoxismul, Ernest Maftei era deja un membru marcant al acesteia. Naționalist din fire, ajunge să fie un fel de responsabil al mai multor cuiburi legionare. Totuși, Ernest Maftei nu empatiza cu ideile antisemite. Nu agrea nici ideea de asasinat și masacru. Așa se face că a salvat mai multe familii de evrei care au fost ascunse la cariera de piatră a tatălui său. Ernest Maftei.

A ajuns apoi în situația de a atrage atenția că asasinarea lui Nicolae Iorga ar dăuna Legiunii. A povestit cum a încercat cu acordul tacit al lui Horia Sima să oprească acțiunea individuală a lui Traian Boeru dar nu a reușit. A spus chiar că Sima ar fi fost cu Maftei în mașină. Sima însă în emigrație, în Era Libertății n-a amintit episodul și nu s-a dezis public de asasinat. Din contră, spusese că istoricul Iorga „murise de mult”.

Actorul scapă de problemele cu legea, pentru că, după Rebeliunea Legionară, evreii salvați depun mărturie pentru el. Așadar, are cazierul curat și este reabilitat.

Actorul a fost mereu atras de latura artistică. A jucat în zeci de filme de generic

Actorul a urmat, evident, datorită situației materiale bune, Școala Normală din Bacău. Nu a rămas învățător, a decis să urmeze Conservatorul de Artă Dramatică din Iași, fiind reabilitat deși fusese legionar de rang superior la 21 ani împliniți. A absolvit Conservatorul ieșean în 1945. Acolo, pe lângă actorie, a studiat și vioara.

A debutat în Teatru cu un rol de bancher în piesa de teatru „10 milionari”. Cinematografic, a debutat în „Răsună valea” din 1949. Au urmat roluri de toate tipurile. A fost milițian în „Reconstituirea”, bătrânul șindrilar din „Iarba verde de acasă”, comisarul Drăgan din „Ultimul cartuș”, „Explozia”, „Departe de Tipperary”, ”Capcana”. A fost omul de încredere al boierului Grădișteanu cu numele Moroiu din Drumul Oaselor. A jucat în filmul Lizuca, rolul bunicului Lizucăi, pădurarul care-și crește nepoata în dragostea de bine și natură. A format uneori duete vesele cu un alt actor de marcă, în rol de țăran, Mihai Mereuță.

Minerii aproape l-au ucis în bătaie la Mineriadă

Era deja venerabil, la 69 de ani, când în decembrie 1989, a ieșit cu steagul decupat în fața tancurilor. În iunie 1990, la 70 de ani, a fost bătut de mineri până la inconștiență. A fost descoperit de trecători, zăcând pe malul Dâmboviței. După ce s-a refăcut, a mărturisit că Securitatea l-a filat tot timpul. A spus, râzând, în timp ce fuma obișnuitele și multele țigări de care nu s-a despărțit niciodată, că s-a supărat că Securitatea îl considera „al treilea cel mai periculos element antistatal”. Ar fi spus: „Am fost furios! Cum dracu să nu fiu furios? Al treilea? Trebuia să fiu primul!”

„Iubărețul” Bădia

Ernest Maftei a iubit femeile toată viața. Ba chiar se pare că pasiunea lui pentru amor i-a fost înțeleasă și de soția sa de care nu s-a despărțit niciodată. S-a îndrăgostit de ea la Iași, din primul an de studenție. Au avut împreună un fiu, Gheorghe, artist plastic renumit. Actorul a mai avut și un fiu, azi, inginer în SUA, nelegitim. A mărturisit că la un film, se pare la Reconstituirea, și-a intrat atât de bine în rol, încât făcea ordine în localitatea unde se filma. Venea la filmare, de la gazdă îmbrăcat milițian și punea la respect bețivanii și golanii care se luau la harță.

A mai spus că acolo a dat peste o „iepșoară” de 18-19 ani. Îmbrăcată în ie, fotă, încinsă cu tricolor, ospătărița unei cârciumi i-a pus ștergar alb și tricolorul pe masă. Actorul a spus că a băut la ea acolo toți banii obținuți la filmare, fiindcă actorii puteau cere banii în timpul filmului. N-a mai ajuns acasă decât cu ultima rată și aia oprită de ceilalți actori care știau cum prăpădea „Bădia” banii.

Decorat după 1991, „Bădia” a prezentat emisiunea „Ferma” la TVR. A participat și la filmarea unor reclame. În București, avea o garsonieră în Bucureștii Noi.  A deținut o casă tradițională la 22 km de București, în comuna Samurcaș, pe malul lacului Buftea.

„Bădia” ne-a părăsit la 19 octombrie 2006, la 86 de ani. Asta, după o viață artistică desfășurată pe cinci decenii. A jucat nu mai puțin de 221 roluri în film până în anul 1997!

Sursa foto: Arhivă