Milioane de voturi ale kurzilor se vor dovedi decisive la alegerile din 14 mai din Turcia, a declarat Selahattin Demirtaş, supranumit și ”Regele electoral”. Acesta prevede, din închisoare, sfârșitul erei actualului președinte Recep Tayyip Erdoğan, despre care spune, vehement, că va pierde alegerile din primul tur.

Selahattin Demirtaş, un fost candidat la preşedinţie şi lider de partid, îşi petrece al şaptelea an după gratii, acuzat de terorism, într-o închisoare de maximă siguranță de lângă graniţa cu Grecia. El deține încă o influență uriașă în alegerile prezidențiale și parlamentare din 14 mai, în mare parte datorită voturilor a milioane de kurzi, care reprezintă aproximativ o cincime din populația de 85 de milioane de oameni.

Aceste voturi ale kurzilor se vor dovedi acum decisive, iar Demirtaş estimează că partidul său, Partidul Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd, reprezintă aproximativ două treimi dintre ele. „În aceste alegeri critice în care chiar și jumătate de procent este crucial, alegătorii kurzi vor avea o mare influență în determinarea rezultatului”, a spus el pentru POLITICO într-un interviu realizat prin intermediul avocaților săi, chiar dacă s-a plâns că „este foarte dificil să urmărești și să rămâi implicat în politică dintr-o închisoare de maximă securitate”.

Erdogan are concurență mare la alegeri

”Cred că Erdogan va pierde din primul tur al alegerilor cu o marjă mare”, a adăugat bărbatul de 50 de ani, care riscă condamnarea pe viață, dacă va fi găsit vinovat și spune că procesul lui este unul politic. Alegerile din Turcia se transformă într-una dintre cele mai urmărite confruntări politice ale anului, cu implicații strategice masive pentru Europa și Orientul Mijlociu.

Mulți văd votul ca un moment esențial pentru democrația turcă. În încercarea de a-l învinge pe Erdogan, șase partide de opoziție s-au adunat în spatele lui Kemal Kılıçdaroğlu, unul dintre cei mai mari contestatari ai președintelui. HDP-ul lui Demirtaş nu s-a alăturat în mod oficial acestei alianţe, dar sprijină cauza lui Kılıçdaroğlu. Erdogan este cu siguranță mai vulnerabil în acest an decât oricând, din cauza situației economice dezastruoase, a inflației galopante, si, în general, din cauza proastei gestionări a țării.

Intră ”Făcătorul de Regi”

Demirtaș a intrat pentru prima dată atenția internațională ca personaj de forță în politica turcă în urmă cu aproape un deceniu, când și-a câștigat reputația de regizor. Compozitor, autor premiat pentru cinci cărți și avocat pentru drepturile omului, a avut performanțe importante în cursa prezidențială a Turciei din 2014, când a obținut aproape 10% din totalul voturilor.

Susținătorii lui Demirtaș spun că tocmai de aceea Erdoğan încearcă să-l elimine.  „În ultimii ani, datorită politicilor opresive și autoritare ale lui Erdogan, kurzii au devenit ținte împreună cu toate grupările de opoziție. Doisprezece deputați kurzi aleși, 102 primari și mii de oficiali și simpatizanți de partid au fost închiși. Guvernatorii și alți oficiali de stat au fost numiți ca administratori ai municipalităților lor. Erdogan s-a orientat către o politică naționalistă extremă, care arată în mod deschis ostilitate față de kurzi și a pierdut semnificativă sprijinul kurzilor”, a spus el. Pentru mulți, situația lui Demirtaș a devenit un studiu de caz. Au trecut trei ani de când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut Turciei „să ia toate măsurile necesare” pentru a-l eliberara lui Demirtaş, hotărând că întemniţarea sa a încălcat nu numai propriile sale drepturi la libertate, securitate şi libertate de exprimare, ci şi dreptul ţării sale la alegeri libere. Curtea a concluzionat că motivele arestării sale au fost o acoperire pentru un scop politic.

Erdoğan a respins verdictul din 2020, insistând că „CEDO nu poate decide în locul instanțelor noastre”. Președintele condamnă în linii mari opoziția și spune că sunt simpatizanți ai terorismului, partidul HDP fiind o ramură parlamentară a teroriștilor. HDP însuși, al treilea partid ca mărime din Turcia, se confruntă cu o posibilă scoatere în afara legii. Acest lucru se datorează unui caz penal centrat pe ceea ce procurorii spun că ar avea legături cu partidul PKK, un grup armat kurd considerat organizație teroristă de Turcia, UE și SUA.

CEDO a criticat dur Turcia pentru politica practicată

HDP neagă astfel de legături, iar CEDO a criticat deja Turcia pentru scoaterea în afara legii a unuia dintre partidele sale predecesoare și spune că acest lucru reprezintă o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, criticii l-au luat în vizor pe Demirtaş pentru că nu s-a pronunţat energic împotriva PKK. „Nu acceptăm și nu susținem folosirea violenței și a metodelor armate”, a spus Demirtaș. Acesta a punctat că nu se definesc precum „o extensie politică a PKK, fiind o entitate politică independentă.

”Organizațiile internaționale au denunțat de multă vreme sentințele pronunțate împotriva lui Demirtaș și a partidului său ca un semn al autoritarismului în creștere al lui Erdogan. Și totuși, pentru criticii guvernamentali, Demirtaș reprezintă și vulnerabilitatea omului puternic. El deține o influență uriașă în cadrul HDP, al cărui lider de facto rămâne. Într-adevăr, întemnițarea sa – și condamnarea sa internațională pe scară largă – îi conferă autoritate morală în ochii susținătorilor partidului său și a altor simpatizanți ai opoziției. Demirtaș își transmite mesajele prin avocații săi în fiecare zi, iar echipa sa îl ajută să mențină o prezență puternică în social media.

Factorul kurd

Seren Selvin Korkmaz, co-fondator și director executiv al IstanPol Institute, un think tank din Istanbul, a subliniat importanța lui Demirtaș. „Alegătorii kurzi sunt cei care fac regi în aceste alegeri prezidențiale”, a spus ea, menționând că aceștia au jucat un rol decisiv în provocarea înfrângerii AKP, sub conducerea lui Erdogan, la alegerile locale din 2019.

„Obținând sprijinul kurzilor, Kılıçdaroğlu are acum o putere uriașă în spatele lui”, a continuat ea, prezicând că opoziția  „va obține un scor surprinzător de mare din partea alegătorilor kurzi”, în parte din cauza politicii sale incluzive. „Kurzii îl văd ca pe unul dintre ei din cauza locului său de naștere”, a adăugat aceasta.

Chiar dacă Demirtaş se identifică de multă vreme ca un kurd Zaza, el se înfăţişează şi ca lider politic al unei mişcări de stânga mai largi din Turcia.

Erdoğan a condus un proces de pace 2013-2015 pentru a rezolva disputa de lungă durată cu etnicii kurzi, înainte de a-și întări poziția. Guvernul susține că a făcut mai mult decât oricare dintre predecesorii săi pentru a susține drepturile kurzilor din țară, care în deceniile anterioare au fost restricționați să folosească propriile limbi și s-au aflat în centrul unui conflict sângeros care s-a soldat cu zeci de mii de vieți.

Erdogan a dus Turcia într-o direcție naționalistă și autoritară

La scurt timp după tentativa eșuată de lovitură de stat din 2016, Erdoğan și-a asumat puteri sporite, de urgență, și a dus țara într-o direcție mai naționalistă și mai autoritară. Acest lucru i-a făcut pe politicienii din opoziție să se întrebe dacă votul lui Mai va fi liber și corect.

Demirtaş a spus că este îngrijorat de integritatea unor alegeri în care preşedintele a fost acuzat că foloseşte toată puterea şi resursele financiare ale statului pentru a obţine un avantaj. „Instituțiile internaționale civile și oficiale ar trebui să trimită observatori pentru alegerile din Turcia cu mai multă seriozitate ca niciodată”, a spus Demirtaș. „Siguranța alegerilor este extrem de critică”.

Întrebat despre îngrijorările legate de faptul dacă Erdogan este gata să se retragă dacă pierde sau ar încerca să lupte împotriva rezultatului, Demirtaş a spus: „Cred că Erdogan va accepta rezultatele alegerilor şi va arăta respect pentru rezultat. Nu se poate altfel.”