Erdogan și-a băgat neoficial fesul în războiul din Karabah

Turkey's President Recep Tayyip Erdogan gestures as he delivers a speech at a rally to honour the victims of the July 15, 2016 failed coup attempt, during ceremonies for the three-year anniversary, in Istanbul, Monday, July 15, 2019. Turkey is marking the third anniversary of the July 15 failed coup attempt against the government, with prayers and other events remembering its victims. (AP Photo/Lefteris Pitarakis)

Parlamentul Armeniei a analizat în ședința sa din 28 septembrie și problema participării efective a Turciei în războiul din republica nerecunoscută Nagorno-Karabah (NKR) - a declarat la Stepanakert președintele NKR, Araik Arutyunyan, care a informat faptul că, potrivit unei informațiilor încă neconfirmate, forțele armene au doborât un avion de vânătoare turcesc.

Informația este verificată, a declarat liderul republicii nerecunoscute. Luni, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut în mod deschis „să se termine” cu Armenia, „unicul obstacol în calea unei unei păci stabile și durabile în Caucazul de Sud”, scrie Nezavisimaia Gazeta.

Liderul turc a declarat că „Armenia trebuie să se retragă neîntârziat de pe terenurile azere pe care le-a ocupat în urmă cu 30 de ani”.

Totodată Erdogan s-a distanțat întrucâtva de ceea ce se întâmplă în Nagorno-Karabah, menționând între altele că Azerbaidjanul își rezolvă singur propriile probleme teritoriale.

„Eliberarea neîntârziată de către Armenia a terenurilor ocupate în Azerbaidjan va deschide calea pentru instituirea păcii și stabilității în regiune... Azerbaidjanul pune punct în problema redobândirii teritoriilor”, a subliniat președintele turc.

Mass-media pro-guvernamentală din Turcia a pus gaz pe foc, făcând apel la Erdogan să efectueze o lovitură aviatică asupra Erevanului și să pună capăt problemei.

Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat că încetarea focului, pacea și stabilitatea în Karabah sunt posibile numai după restabilirea integrității teritoriale a Azerbaidjanului.

Sunt tot mai multe semne ale participării Turciei la războiul din Karabah. Nu este vorba doar de arme, inclusiv de drone și avioane militare, ci și de instructori și mercenari. Potrivit datelor obținute de publicația rusă „Nezavisimaia gazeta” dintr-o sursă informată, în seara zilei de 27 septembrie un cetățean străin care a luptat într-o subunitate azeră a fost luat prizonier de forțele armene.

Sursa publicației ruse nu a precizat dacă acesta era un mercenar obișnuit care a participat la războiul din Siria sau un instructor turc și a precizat că acest lucru este în curs de a fi stabilit.

Cu toate acestea, Ministerul de Externe al Armeniei a remarcat într-o declarație consacrată situației din Nagorno-Karabah participarea reprezentanților Turciei în război de partea azeră. Puțin probabil ca o astfel de acuzație să fie făcută fără a exista dovezi concludente.

Dacă Turcia ajută Azerbaidjanul în război, atunci Grecia și-a exprimat disponibilitatea să ajute Armenia. O declarație în acest sens a fost făcută de MAE al Greciei după convorbirea telefonică pe care ministrul afacerilor externe al Greciei, Nikos Dendias, a avut-o pe 28 septembrie cu omologul său armean, Zograb Mnațakanyan. Cu Nagorno-Karabahul s-a solidarizat republica transnistreană nerecunoscută.

Cu toate acestea Armenia se abține de la ajutorul oferit, bazându-se pe propriile forțe. Ambasadorul Armeniei în Federația Rusă, Vardan Toganian, a spus, referindu-se la problema sprijinului extern, și anume din partea partenerului strategic al Erevanului - Moscova -, că deocamdată nu este nevoie de un ajutor militar suplimentar.

Diplomatul a subliniat faptul că cooperarea tehnico-militară dintre Moscova și Erevan „evoluează astăzi foarte bine”, iar dacă va fi nevoie, „vom cere ajutor militar”. Ambasadorul a mai declarat, de asemenea, că Rusia are o mare influență în Caucaz și dispune de metode politice pentru a opri vărsarea de sânge.

În ciuda apelurilor făcute de toate centrele politice importante privind încetarea războiului și începerea negocierilor, judecând după rapoartele primite acțiunile de luptă din Nagorno-Karabah continuă fără întrerupere.

Datele referitoare la pierderile înregistrate sunt o dovadă a cruzimii ciocnirilor și a fermității de care dau dovadă părților aflate în conflict. Partea armeană a recunoscut pierderea a peste 30 de militari și aproximativ 200 de răniți.

Autortățile de la Baku sunt mai modeste în evaluarea victimelor lor, însă filmulețele postate sistematic de structurile armene oficiale dovedesc contrariul: pierderile de tehnică blindată și de forță vie înregistrate de partea azeră sunt serioase.

Pe 28 septembrie, președintele NKR, Аraik Аrutyunyan și ministrul armean al apărării, David Тоnoyan, au vizitat Centrul de dirijare a armatei pentru a cunoaște evoluțiile actuale și eventuale ale acțiunilor de luptă care continuă să se ducă pe întreg perimetrul liniei de contact a trupelor Аrțahului (cum s-a autointitulat NKR) și Azerbaidjanului.

Ministrul apărării al Republicii Arțah, comandantul Armatei de Apărare, general-maior Jalal Arutyunjan, le-a prezentat acestora situația tactică. După cum a afirmat acesta, „situația este controlată de forțele militare ale Republicii Arțah și au fost create bune oportunități pentru înregistrarea pe viitor a unor alte succese”.

La ora apariției numărului publicației ruse „Nezavisimaia gazeta”, în Nagorno-Karabah continuau acțiunile de luptă.

Sursa: Rador.

Articol de Iuri Roks. Traducerea: Silvia Nicolau